logoImpact EST nr. 844 - 28.10.2020

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Klaus Johannis

 

V-am trimis cele trei scrisori precedente (prima, referitoare la anumiţi consilieri ai dvs., a doua, referitoare la şefii de servicii secrete moşteniţi de la predecesorul dvs. Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la şefii de parchete numiţi în 2013 de ex-preşedintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă şi a lua deciziile pe care le aşteaptă majoritatea românilor care şi-au investit speranţele în edificarea unei Românii normale sub preşedinţia dvs. Am făcut acest demers şi cu intenţia de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma ca fostul preşedinte Emil Constantinescu că aţi fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara ca fostul preşedinte Traian Băsescu că serviciile secrete tind să devină incontrolabile.

 

Controlul justiţiei

Controlul cel mai extins şi evident al SRI a fost exercitat însa asupra Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îndeosebi în perioada în care acestea s-au aflat sub conducerea doamnei Laura Codruţa Kovesi, când aceste instituţii au devenit anexe ale principalului serviciu secret al ţării. Nu întâmplător s-a vehiculat în ultimii ani că DNA a devenit Secţia Penală sau Divizia Penală a SRI. Este indubitabil că SRI a devenit principalul declanşator şi catalizator al anchetelor efectuate de DNA, care se bazează în principal pe înregistrările furnizate de acest serviciu. Se poate vorbi chiar de un rol discreţionar al SRI, şefii acestui serviciu având posibilitatea să decidă persoanele, instituţiile şi domeniile în legătură cu care să fie sesizată DNA, fiind plauzibile astfel recentele afirmaţii ale deputatei Elena Udrea cum că generalul Florian Coldea, care a fost şeful de facto al principalului serviciu secret, a ajuns să deţină şi informaţiile şi cătuşele. Sunt veridice şi afirmaţiile deputatei Udrea privind relaţiile apropiate al generalului Florian Coldea cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, anterior procuror general al României, pe care subsemnatul le-am devoalat cu câţiva ani în urmă, în declaraţiile politice intitulate “ Generalul Coldea, câinele de pradă al democraţiei” şi “Laura Codruţa Kovesi, procuror general din milă şi din mită portocalie”. În aceste declaraţii am arătat că această apropiere a fost confirmată de faptul că aceştia au sărbătorit împreună ziua de naştere a generalului Coldea în seara zilei de 21 septembrie 2008, ocazie cu care au fost implicaţi într-un accident de circulaţie pe Bulevardul Ştefan cel Mare, cauzat de pierderea controlului volanului şi soldat cu avarierea gravă a autoturismului de serviciu pe care îl conducea primul adjunct al directorului SRI, faptă pentru care a primit rapid soluţie de neîncepere a urmăririi penale de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată în subordinea doamnei Kovesi. Ilustrativ şi grav este că şefii SRI, şi implicit ex-preşedintele Traian Băsescu au căutat să-şi exercite controlul asupra şefilor Parchetului General şi al DNA prin depistarea unor aspecte mai intime din viaţa acestora, care-i făceau şantajabili. Astfel, Laura Codruţa Kovesi a putut fi şanatajată cu dosarul de urmărire informativă al fostului său soţ, Eduard Kovesi, om de afaceri din Sibiu, de care a divorţat după un an de la promovarea sa în funcţia de procuror general al României, după ce SRI l-a acuzat că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, devenit ulterior europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, Kovesi a putut fi şantajată cu dosarul de urmărire informativă a tatălui său, Ioan Lascu, care a deţinut timp de 30 de ani funcţia de procuror şef al Parchetului din Mediaş, oraş cunoscut ca fief al afacerilor cu gaz metan din România. SRI a căutat să îl şantajeze şi pe fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar, referitor la relaţia sa apropiată cu o subalternă pe care a promovato şefă de serviciu teritorial al DNA. Influenţa şi implicarea SRI în activitatea parchetelor a fost devoalată recent şi de fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, care a declarat, după arestarea sa în megadosarul ANRP, că generalul Florian Coldea i-ar fi solicitat să-l informeze permanent despre evoluţia dosarului penal al omului de afaceri Ovidiu Tender, în cazul Rafo – Carom, lucru pe care l-a făcut lunar prin note scrise personal pe coli A4 în biroul acestuia de la SRI. Sau, mai grav, Alina Bica a declarat că generalul Coldea i-a solicitat să găsească o soluţie de achitare a lui Ovidiu Tender, pe care tocmai ea îl trimisese în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată, dar i-a răspuns şi i-a promis acestuia că s-ar putea obţine doar o soluţie de condamnare cu suspendare condiţionată. Generalul Coldea a căutat să-şi extindă tentaculele inclusiv asupra Ministerului Justiţiei , un subaltern al său din Direcţia SRI Dâmboviţa (Florin Andronache), fiind numit consilier al actualului ministru de Justiţie, Robert Cazanciuc. Sugestiv este şi faptul că generalul Coldea a avut o influenţă considerabilă şi asupra preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, referitor la care există suspiciuni ca ar fi ofiţer acoperit al SRI.

Controlul presei

SRI a exercitat în ultimii ani un control fără precedent în epoca postcomunistă şi asupra presei din România. Fostul director George Maior a recunoscut, chiar cu mult aplomb, spre final de mandat că SRI a avut şi are ofiţeri acoperiţi în presă, fiind ilustrative în acest sens cazurile jurnaliştilor Valentin Zaschievici, fost redactor şef adjunct la Jurnalul Naţional, şi Robert Turcescu, fost realizator şi moderator la Europa FM, Realitatea TV şi B1 TV. SRI a fost implicat inclusiv în înfiinţarea şi finanţarea unor televiziuni, potrivit unor declaraţii recente ale deputatei Elena Udrea şi ale jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca moderator la Antena 3 şi B1 TV, iar ulterior ca director al posturilor de televiziune 10 TV şi Naşul TV. În acest sens Elena Udrea a afirmat că generalul Florian Coldea i-a solicitat fostului său soţ Dorin Cocoş să finanţeze cu suma de 500. 000 euro postul de televiziune Romania TV, aparţinând deputatului Sebastian Ghiţă. Iar jurnalistul Radu Moraru a afirmat recent că a fost sabotat de SRI când a înfiinţat postul de televizune 10 TV, la care s-a asociat cu patronul RCS-RDS, Zoltan Teszari, prin exercitarea de presiuni asupra acestuia pentru a renunţa la asociere, iar ulterior şefii SRI i-au sugerat să se asocieze cu omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Niro (arestat ulterior pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft). Totodată, Radu Moraru a afirmat că postul de televiziune Digi 24, înfiinţat şi finanţat de patronul RDS-RCS, s-ar afla sub controlul SRI în ce priveşte politica editorială. Moraru a mai dezvăluit faptul că, după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, directorul SRI, George Maior, i s-a confesat că s-ar fi bătut cu ”mogulii răi”, ceea ce constituie încă o dovadă privind imixtiunea SRI în presă, prin favorizarea respectiv defavorizarea anumitor trusturi media. Aşa se explică faptul divulgat de surse din serviciile secrete că, în cursul anului 2010, SRI a declanşat, cu concursul DGIPI si ANAF, o amplă şi insidioasă operaţiune de monitorizare şi de vulnerabilizare a presei critice, centrale şi locale, din România.

 

Va urma.

Senator independent, Valer Marian 3 - aprilie - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...