logoImpact EST nr. 850 - 03.12.2020
logo

logo

_pag2_575.inddBrăilenii Ionel Cândea, Viorel Mortu şi Vasile Datcu povestesc cum ne apucă râsu-plânsu când vorbim de capitală culturală europeană la Dunărea de Jos

 

Reporter: În anul 2021, România şi Grecia vor da câte o capitală culturală europeană. Brăila are deja o Asociaţie dedicată proiectului„Capitală culturală”, Galaţii sunt alături de proiect, adică pe lângă…

Ionel Cândea: Dacă e să-l citez pe Daniel Barbu, fost Ministru al Culturii, Brăila are negreşit această vocaţie, de capitală culturală europeană, are şi un profil distinct, în raport cu oraşele din jur, care ţine de istoria particulară, de multiculturalism, de o anumită tradiţie specifică locului, de talia pe care a avut-o oraşul în secolul al 19-lea, absolut remarcabilă. „Nici nu aveţi cu cine să vă comparaţi, nu văd o contrapondere serioasă. Teatrul e splendid, muzeul e foarte bun şi e un foarte oraş literar. Panait Istrati şi Fănuş Neagu îţi vin spontan în minte”. Spunea asta la 30 mai 2013. E un punct de vedere al cuiva care ne-a vizitat la un moment remarcabil, la momentul de final al proiectului Măxinenilor. Suntem la pasul doi al proiectului, cu Statutul Asociaţiei Brăila- capitală culturală europeană 2021, pe care trebuie să spunem din capul locului, l-au iniţiat şi alţii decât noi, cei de faţă, şi vorbim de Constatntin Teodorescu, de la Societatea Filarmonică Lyra, Dan Buteică, director la Celohart, Marian Gheonu, consultant, şi prof Gheorghe Şipoş, asociat la Osaka, pentru strategie urbană.

Rep.: Tehnic vorbind, orice oraş poate aspira la titlul de Capitală culturală europeană?

Viorel Mortu: Evident că da, Brăila intră în joc ca o provocare de mare calibru, dar o spunem cu mâhnire, oarecum târziu faţă de demersurile făcute de Iaşi, Craiova, Cluj, Timişoara, Braşov. Dar avem elemente de unicitate în oferta noastră, pe care nu le au celelalte oraşe care vor să fie capitală. Ţara cu care facem punte este Grecia şi nici unul dintre oraşele care candidează nu poate dovedi marca de grecism pe care o are Brăila. Ceva din unicitatea şi modernitatea Brăilei este dată de fibra grecească sau neogrecească de acum un secol şi jumătate. Este un adevărat cap de pod pentru a întemeia pe această relaţie. Brăila pare a fi un oraş balama între orient şi occident, Grecia şi Turcia a comunicat cu Brăila vreme îndelungată.Este un atu pe care dacă suntem bine instrumentaţi, îl putem specula foarte bine şi îl putem impune.

Rep.: Bizantinismul de excepţie al Brăilei este un argument forte?

V.M.: Este un element de unicitate, şi în arhitectonică, dar şi în mentalitate. Sunt elementele care se simt în opra scriitorilor, în fibra morală a zonei, în cugetări, în felul în care se vorbeşte limba română în zona din preajma Brăilei, în Insula Mare a Brăilei… E un mod uşor atipic faţă de lumea românească, e un element de noutate şi de individualitate.

Vasile Datcu: Eu nu am decât să mă bucur de această provocare absolut remarcabilă, care ar fi în stare să-i pună şi pe cei care dorm pe treabă. Să-i trezim pe morţi, iar pe vii să-i punem la muncă. Ha, ha!

Rep.: Şi dacă nu putem da zile vieţii, să dăm viaţă zilei!

V.B. De departe, Brăila are o specificitate aparte faţă de celelalte participante la selecţia de capitală culturală. Eu vreau să amintesc de cineva care nu are nici o legătură cu Brăila, dar a văzut mai adânc decât am văzut noi.Primul care a remarcat potenţialul cultural european al Brăilei a fost Gunther Verheugen, unul din comisarii europeni care pregătea aderarea României. La vizita la Brăila, de acum 10 ani, a spus, citez din memorie: „Domnilor, nici nu vă închipuiţi ce zestre aveţi în acest oraş! Indiscutabil, are vocaţie de capitală culturală europeană. Ar trebui să vă gândiţi în mod serios la a propune această ţintă, pentru că aveţi toată îndreptăţirea.” El a putut să vadă dincolo de ce putem noi zări, din cauza rutinei zilnice. N-a fost nici cumătru cu mine, nici cu dl. preşedinte văr.

I.C.: Eu l-am reîntâlnit la Istanbul, la deschiderea Muzeului Cantemir. Noi putem acoperi puntea cu grecii pe toate segmentele de timp istoric.Din antichitate şi până azi. Apoi, de pe vremea Bizanţului, adică de la 1538, când am urmat soarta lui, am păstrat legătura cu grecii. Avem o puternică comuniune cu neogrecii, alt element de rafinament şi cultură elevată. Este cea mai puternică comunitate grecească. Apoi, biserica grecească din Brăila, este cea mai mare din spaţiul ex-elen.

V.M.: Brăila are o istorie fabuloasă şi a dat o reţetă fabuloasă privind pacea, armonia etniilor. La nord de Dunăre a fost pace între etnii, avem această reţetă. În Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru a fost aproape tragic, la nord de Dunăre nu. La noi sunt comunităţi consistente şi se legitimează prin şcoală şi biserică. Este un lucru pe care şi Galaţii îl au, trebuie să discutăm, Brăila are însă un avans în plus faţă de Galaţi, e vorba de populaţia ardelenească venită prin transhumanţă, care a dat o extraordinară generaţie de oameni politici.

V.M.: Şi marii oameni de litere ai Brăilei au ascendenţă pastorală, la a treia sau a patra generaţie de păstori.

Rep.: Pune o vorbă bună la cel de sus arhiepiscopul Dunării de Jos, pentru ca să avem la Dunărea de Jos o capitală culturală?

I.C.: Brăila a pus o vorbă bună când este vorba de norme şi punctaje pentru Episcopia Dunării de Jos, la Sinod şi Patriarhie, atunci când s-a pus problema ridicării în grad a Episcopiei, când a devenit Arhiepiscopie. Trebuie învăţată ca Mitropolia Brăilei, aşa îi spun turcii de la 1580 până la 1828, şi nu Proilavia, cum ne-au învăţat cei care au îmbrăcat sutana la Brăila, venind dinspre părţile greceşti. Mitropolia Brăilei era egală în rang cu cea a Ţării Româneşti şi a Moldoveişi va fi şi o dovadă cărturărească, cât de curând, când vă veţi convinge pe 400 de pagini ce a însemnat Mitropolia Brăilei.

Rep.: Trebuie să se audă strigătul de acţiune: Ajută-mă ca să te ajut?

V.M.: Nu vrem să fim singuri în proiectul acesta, încă de la momentul inaugural am propus liderilor să facă punte către Galaţi, fie la nivel instituţional, fie la nivel de asociaţii, ONG-uri, oameni de afaceri, muzee, şcoli, licee de artă. Să fie comuniunea de megalopolis, şi ca număr, care să poată sta în faţa concurenţei. Pariez pe puntea de grecitate, marca grecească a Brăilei, marca de oraş balama cu Balcanii. Cei care lucrează la dosar ştiu de acest argument. Pariul e cu prezentul, cu trecutul este mai uşor.

Rep.: Care sunt punctele tari şi cele slabe? Ca să fii oraş cultural trebuie să ai mai mult decât bani şi relaţii.

V.D.: Trebuie să ai vocaţie culturală. Cu prezentul, avem două mari probleme-gunoaiele şi câinii.

Rep.: Ha, ha! Ce cultură e asta, a câinilor şi gunoaielor?

V.D.: Nu putem să facem din câini participanţi la acest proiect. Este o problemă extrem de grea. Eu n-o văd rezolvată, actuala Primărie este în actuala formulă de opt ani, noi nu reuşim să le integrăm. Trebuie să le creăm şi lor un oraş. Trebuie decizie fermă.

V.M.: Şi trebuie neapărat să conştientizăm că a fi oraş cultural european este o cauză de conştiinţă a tuturor, nu numai a unei elite. Nu numai grupul de elită este de forţă, ci ne trebuie o conştiinţă a cetăţenilor, de la margine în centru. Este o etapă care durează, trebuie făcută prin şcoală, prin educaţie, prim mass media.

Silviu VASILACHE 21 - februarie - 2015

2 Responses so far.

  1. Contra spune:

    Ba a unei elite!

  2. neicanimeni spune:

    Cu prezentul, avem o mare problema – Oamenii! oamenii neingrijiti care fac mizeria din jurul lor, ca doar nu apar din neant, cainii si gunoaele astea. si daca ar fi doar asta… cel mai mare si puturos gunoi e prostia si incultura pe care o degaja toti oamenii astia. Problema e ca Braila pute a promiscuitate si ignoranta.

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Cristian Dima (PRO R

    În momentele de cumpănă pe care le trăim, guvernarea actuală ...

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...