logoImpact EST nr. 850 - 30.11.2020
logo

logo

Sorin Ţiţei, Florin Ciriplinschi şi Lucian Stegaru revizuiesc câteva dintre clişeele revoluţionarismului de conjunctură nefastă

 

Rep.: Avem politicieni de vârf, dar politicieni de fundătură, miliardarii mafioţi fac legea în biroul procurorilor, corupţia nu are nici un corupt iar oraşul Galaţi rămâne roşu şi după 24 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Nu cumva s-a simulat că a venit Revoluţia  şi pe aici?

Sorin Ţiţei: În mod sigur a fost Revoluţie şi în Galaţi ca în toată România. O socotim de la 22 decembrie… La 24 de ani de la Revoluţie, cu mai multe informaţii, putem spune că mişcările au început la Timişoara, apoi a urmat o lovitură de stat care se pregătea mai demult. Pe fondul loviturii de stat, când lumea a început să mişte, s-a produs adevărata revoluţie, care a stricat- din păcate nu pentru mult timp-jocurile celor care plănuiseră lovitura de stat. În mod cert a fost revoluţie, în mod cert în toate oraşele mari au ieşit oamenii în stradă şi au ocupat vidul de putere care se crease. Cei care dădeau lovitura au întârziat să pună mâna pe putere şi au fost şi nişte reacţii slabe ale structurilor statului. În 22 s-a văzut clar, au apărut morţi care trebuiau să ateste noua putere rezultată prin lovitura de stat-era revoluţie în cadrul loviturii de stat. Au simţit că pierd controlul, au vrut să mascheze lovitura de stat în revoluţie, iar cei care ieşiseră în stradă peste tot, nu numai la Timişoara şi Bucureşti, îi incomodau, le stricau planurile. Trebuia mutată puterea de la Ceauşescu la alte structuri neocomuniste, deci s-au insinuat, s-au infiltrat… Revoluţionarii erau spontani, n-au ştiut să umple vidul şi să administreze structurile de conducere. După câteva zile au preluat puterea şi o stăpânesc şi acum. Ei erau tot comunişti sau creaţii ale sistemului securist.

Rep.: Naivitate revoluţionară contra tehnicienilor loviturii de stat?

S.Ţ.: Nu i-aş spune naivitate, dar nu-mi mai place nici termenul de bună credinţă… Structurile contrarevoluţionare au compromis mişcarea sinceră revoluţionară a oamenilor.

Rep.: Dle Stegaru, simţiţi că v-a scăpat revoluţia printre degete?

L.S.: Lovitura de stat este o mişcare bruscă şi neconstituţională, pentru dărâmarea unui regim politic legitim la momentul respectiv. Diferenţa între cele două forme este că în lovitură societatea civilă este în cadru restrâns, limitat la o localitate, iar în revoluţie oamenii se manifestă la nivelul întregii ţări. Astăzi sunt mâhnit, întrucât Galaţiul n-a fost în stare să aprindă flacăra de cinstire a eroilor revoluţiei, din faţa Prefecturii…

S.Ţ.: Nici nu mai este monument, este o ruină!

Rep.: Este o revoluţie ruinată!?

L.S.: Asta este părerea dv! Prin grija Primarului, şi anul trecut s-a aprins flacăra, acum nu se poate face nici asta…

Florin Ciriplischi: O lovitură de stat presupune organizare. O revoluţie presupune dezorganizare şi greşeli. Asta a şi fost. Indubitabil a fost revoluţie!

S.Ţ.: Foarte interesant, politicul a ştiut să compromită mişcarea revoluţionară, acum puterea caută să compromită şi revoluţia. Sunt filmate imagini din sala Prefecturii, când puterea PDL în ultimul ei an a încercat să compromită oamenii din revoluţie. S-a încercat astfel şi la nivel local compromiterea ideii de revoluţie. E o absurditate, îţi baţi joc de istoria ţării, doar pentru a stopa plata unor bani pe care tot ei i-au promis în legea revoluţionarilor. S-au folosit de Cătălin Negoiţă, istoric şi jurnalist foarte bun, pentru a compromite ideea de revoluţie la Galaţi. Am contracarat acel aşa zis colocviu, care încerca să demonstreze că la Galaţi n-a fost revoluţie. Se voia încheierea loviturii de revoluţie…A fost un moment jenant.

L.S.: Problemele sunt mult mai profunde cu criticarea ideii de revoluţie la Galaţi. Mulţi dintre noi care am preluat administrarea şi conducerea municipiului şi judeţului Galaţi am avut discernământ şi am gestionat momentele critice. Dacă la Galaţi nu au murit oameni, asta nu înseamnă că la Galaţi nu a fost revoluţie. Persoanele civile au intrat în instituţii şi le-au ocupat cu mâinile goale- asta e revoluţie. Au avut curaj. Dacă toţi cei care au ocupat acele sedii cu titlu legitim se întorceau, ce se întâmpla cu revoluţionarii? Aveau viaţa în pericol.

S.Ţ.: Revoluţionarii s-au gândit la zonele sensibile: la Uzina de Apă, la Combinat, au evitat haosul, când nimeni nu ştia ce o să se întâmple… Erau create baricade… Erau fabrici de oxigen, dacă nu erau securizate? Trebuia să meargă alimentarea oraşului.

Rep.: În ţară iarăşi este freamăt şi nemulţumire, se cheamă că obiectivele unei revoluţii de sistem nu au fost atinse. Poate că asta li se reproşează revoluţionarilor, că fac parte din Sistemul corupt, că au făcut pactul cu diavolul de la Putere.

S.Ţ.: Fiecare era singur, n-am ştiut să ne organizăm într-un grup puternic. Au fost nişte focare, la ICEORONAV s-a încercat o explozie, dar oamenii erau prea calculaţi, nu s-a reuşit. Încă din 16, când s-a auzit de Timişoara, Vasile Foriş şi alţi câţiva au încercat acolo… Din păcate, oamenii s-au mobilizat abia pe 22. Sau din fericire, pentru că altfel erau sigur represalii.

L.S.: Alegerea primului Comitet Provizoriu pare şi azi haioasă. În sala mare a Prefecturii, abia dacă se cunoşteau câte trei oameni, dar nu mai mult. Se ieşea la balcon, se prezenta, şi lumea spunea da sau să plece.

Rep.: Era cu adevărat Vox populi.

F.C.: Ce avem astăzi faţă de idealurile de atunci? Ţara este în dezordine, nu mai sunt intreprinderi unde să lucreze oamenii, atunci erau fabrici şi uzine, la baza economiei poate că era 30 la sută producţie şi 70 la sută servicii. Acum, cei 30 la sută au dispărut. Mai e puţin şi Combinatul se închide, şantierul are ultimele comenzi…

S.Ţ.: Șobolanii comunismului s-au ascuns, apoi au ieşit din nou. Avem aleşi cu dosare penale, care se ocupă mai mult de afacerile lor. Se poate reproşa revoluţiei că nu a făcut o rupere totală a sistemului comunist, că nu am trecut la un capitalism oarecare, chiar dacă era cu paşi strâmbi.

Rep.: Noi am avut iluzia unei democraţii originale.

S.Ţ.: Da, am făcut un capitalism original cu o ideologie originală. Ne-a ieşit un capitalism strâmb, cocoşat. Oamenii mergeau să acumuleze de la Turci, structurile privatizau, dar nu administrau. Vindeau fier vechi din fabrici şi uzine. E de râs, dar dacă s-ar fi făcut după reguli, erau urmări pozitive. Au luat pe sub masă, au furat, au vândut, dar nu au pus nimic la loc care să se dezvolte pe baze economice.

Rep.: Ne mai trebuia câţiva idealişti. Mai avem această specie?

F.C.: Da! Cei de faţă.

S.Ţ.: Da, sunt, dar nu fac pasul în faţă, pentru că sunt anesteziaţi imediat de politic. Dacă vin cu idei care ies din tipare…

Rep.: Dacă ne uităm ce este pe la Pungeşti, cum bat jandarmii oamenii, parcă am fi pe vremea lui Ceauşescu. Oamenii sunt controlaţi, urmăriţi, sunt filtre, nu mai au dreptul la întrunire… Mi-amintesc, e ca Piaţa Universităţii în 22 decembrie.

S.Ţ.: Da, se întâmplă pentru că politicul a hotărât ceva fără consultarea societăţii civile, ceva care face rău naturii şi nu înţelege că fără consultare nu funcţionează democraţia.

Silviu VASILACHE 10 - ianuarie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...