logoImpact EST nr. 850 - 27.11.2020
logo

logo

Lucian Georgescu spune lucrurilor pe nume de la nivelul funcţiei de preşedinte al Senatului Universităţii Dunărea de Jos

Reporter: Dle Georgescu, când spui management de mediu la Galaţi, parcă ai spune de un lux inaccesibil.

Lucian Georgescu: Nu este neapărat un lux. Ideea este că dacă tot cheltuieşti nişte bani, or cheltuieşti acum mai puţini şi nu ai ce să mai investeşti în viitor, sau faci nişte investiţii inteligente acum, ca să faci economii în viitor. Încă mai avem de ales.

Rep.: Ne permitem de câţiva ani luxul de a aplica programele ISPA, dar nu prea ne iese, sunt altceva decât ceea ce aşteptam.

L.G.: Eu am fost consultant în ceea ce priveşte depozitul nou de la Tirighina, la asistenţa tehnică privind proiectul ISPA, partea de studiu de impact şi autorizaţia integrată de mediu, care era necesară. Firmele de asistenţă tehnică au considerat că e mai bine să folosească consultanţi locali, care să cunoască bine situaţia. Dv. vorbiţi de un management integrat, privind traseul deşeului, de la producere la prelucrare. Aici avem o problemă. S-au făcut eforturi şi la nivelul Primăriei, şi la nivelul Ecosal, dar mai este mult de lucru, deoarece un sistem integrat înseamnă un sistem de lucru care să folosească atât stimulente cât şi sancţiuni, la toate nivelurile. Şi pentru cetăţeanul care aruncă oriunde, şi pentru cetăţeanul care răscoleşte ce a colectat cetăţeanul ordonat, până la cel care amestecă ce s-a colectat separat. Ce este grav este că totul merge la groapă. Este extrem de puţin deşeu care se selectează. România a beneficiat de fonduri, avem obligaţia stabilită prin condiţiile de aderare să asigurăm o reciclare de minim 25-30%. Este o obligaţie la nivel naţional. La noi se face acum o colectare şi o selectare dezorganizată.

Rep.: Nu putem sau aşa am programat noi să se întâmple?

L.G.: Şi una, şi alta. Lumea trebuie să înveţe să le adune separat. Şi să existe un mecanism care să împiedice pe orcine ar vrea să facă altfel să o facă. Lucrurile merg mai bine în alte ţări, dar şi sistemul este implementat de multă vreme. Avem o legislaţie incompletă şi trebuie pusă la punct. Şi stimularea şi sancţiunea sunt slab reprezentate. Metodologiile sunt neclare sau inexistente. Sau sunt prea stufoase. Să vă dau un exemplu. Acum câţiva ani au început negocieri între o companie suedeză, Usitall şi municipalitatea din Galaţi. Ei au venit la Bucureşti şi la Galaţi şi au încercat să propună municipalităţii o soluţie pentru utilizarea părţii flamabile a deşeurilor, cea care poate produce energie. E o tehnologie bine pusă la punct, de incinerare în două etape, prin piroliză, cu emisii reduse, controlate. Au venit la Galaţi şi au explicat că procedeul se aplică la 25 de primării din Suedia, este un sistem eficient, care aplică chiar şi importul de deşeuri, din Norvegia. Precedeul de cogenerare produce abur şi energie electrică. Investiţia pe Galaţi era de 150-200 milioane de euro. Au spus aşa: noi suportăm toate cheltuielile şi producem două tipuri de energie – electrică şi termică. Cu distribuţia şi vânzarea energiei electrice ne ocupăm noi – cu ANRE, cu reţeaua naţională. Producem şi abur – şi aburul trebuie să-l cumpere cineva. Aburul este necesar în cantităţi inegale – mai mult iarna, pentru încălzire…Se ştie însă că Galaţii au după Bucureşti cel mai mare număr de apartamente încălzite central – în jur de 70. 000 de apartamente. A fost la Galaţi o delegaţie mare, a venit o primăriţă din Linkoping, care a dat detalii, a fost o delegaţie de la Galaţi în Suedia, a venit ambasadorul suedez, ca să recomande, fiindcă firma este de stat. Puneau pe masă 150 de milioane de euro, şi cereau Primăriei să cumpăre abur.

Rep.: Perfect pentru noi, avem un sistem mare devorator de abur!

L.G.: Problema este următoarea. Capacitatea noului depozit de deşeuri de la Tirighina, pe ritmul actual de creştere a volumului de deşeuri este de câţiva ani. Fără reciclare, depozitul de deşeuri de la Tirighina va fi plin în mai puţin de 5 ani! Or, Galaţii nu mai au unde să facă altă groapă, nu au nici teren. Prin acest procedeu, volumul de deşeuri se micşora de 20 de ori. Capacitatea de depozitare creştea de la 5 ani la 100 de ani, şi nu mai erau probleme. Cenuşa se putea include în alte tehnologii, deci deşeul era zero.

Rep.: Mare era perspectiva, măreţ proiectul, zero efectul.

L.G.: Să vă spun de ce nu s-a legat nimic. Suedezii au spus aşa:noi vă vindem abur, dar vrem să fim siguri că îl cumpăraţi. Să facem un precontract. Ca să fiţi siguri că nu suntem nişte escroci, noi vă asigurăm prin acest contract că vă vindem abur la un preţ mai mic decât orice alt producător de abur. Decât CET, de exemplu. Mai frumos de atât nu se poate! Ei, lucrurile mergeau, logic, administrativ, din punct de vedere al mediului, al interesului comunităţii… Tehnic şi economic, lucrurile arătau foarte bine. Numai că la Bucureşti, la autoritatea care se ocupă de achiziţiile publice, a spus Primăriei că nu poate semna un asemenea contract, pentru că ar fi ca şi cum ai face o achiziţie publică fără licitaţie. Primăria a spus că nu se poate face licitaţie acum, e doar o singură firmă cu această ofertă tehnico-economică. Şi mai şi aduc 200 milioane de euro. Legea a spus că dacă se semnează, chiar şi în situaţia unui preţ mai mic decât preţul alternativ, s-ar fi încălcat grav legea…

Rep.: …pentru că legea era proastă! Nu trebuie schimbată?

L.G.: Şi proastă rămâne şi în continuare. Au fost mai multe întâmpinări de la Comisia Europeană, care au spus: „Oameni buni, cele mai multe probleme pe care le aveţi voi pe fonduri europene sunt pe achiziţii!”. Asta şi pentru că legislaţia este atât de stufoasă şi se bate cap în cap. „Obligaţiile vi le-aţi fixat singuri. Ar fi timpul să faceţi nişte lucruri clare!” În acest caz ar fi fost de bun simţ să se semneze contractual. Nu era ceva de Teleenciclopedia, era o chestie care funcţiona în Suedia. Sunt 25 de centre care funcţionează, nu vine ambasadorul Suediei aici, ca să-şi pună obrazul pentru oricine… Aceeaşi problemă a fost şi la Bucureşti, la groapa Glina, unde era altă dimensiune. Acest rateu – că a fost un rateu, şi economic, şi pentru comunitate – nu a avut nici cauze politice, nici guvernamentale, nici de Primărie. Au fost strict cauze legislative. Am semnalat acest lucru, dar nimeni nu a schimbat ceva.

Rep.: A fost preluată chestiunea de către un deputat?

L.G.: Nu ştiu ce s-a întâmplat în continuare. Nu ştiu dacă deputaţii au preluat problema. Era dezvoltare oricum, pe orizontală nu ocupa loc, se dezvolta sistemul de selecţie la sursă, şi nu mai trimiteam PET-urile tocate în China, via Buzău.Se putea dezvolta un sistem de colectare pe zona Galaţi, Brăila, Tulcea, că tot se discută…

Silviu VASILACHE 26 - mai - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...