logoImpact EST nr. 840 - 30.09.2020

Scriitorul si activistul national Vadim Bacinschi are viziunea unei mari zbateri gălăţene pentru cauza românismului în Bugeacul Dunării de Jos

 

Reporter: Unii dintre noi stăm cu ochii pe românii uitaţi de ţară în Bugeacul Dunării de Jos şi ne enervăm pentru apatia autorităţilor, mai ales pe cele din Galaţi. Cu ce veşti proaste ne-am putea irita şi astăzi?

Vadim Bacinschi: Poate că noi, cei din Bugeac am putea mai des să-i informăm pe cei din Galaţi despre ce se întâmplă dincolo. Oamenii trebuie să cunoască, şi apoi să se gândească, să acţioneze. Dacă nu ştim ce se întâmplă dincolo, chiar dacă de la Galaţi la Reni sunt 15 km, nu se face o mişcare de impact. Ca să vii de acolo încoace, trebuie să treci de patru vămi. De aici încolo, românii trec mult mai uşor. Nu le trebuie vize. Dar ca să revin, cineva din Bugeac ar trebui să vină cu nişte informaţii, lumea să ştie ce se întâmplă dincolo. Lunar, 5-10 minute, să se comunice informaţii, să se găsească o modalitate…Ce se întâmplă, ce nu se întâmplă, cum se comportă autorităţile, fără a face politică…Dacă cineva vede emisiunea asta, poate vine cu nişte gânduri, poate face o donaţie, poate cumpără ceva…Dar lumea trebuie să ştie ce se întâmplă. Vă mulţumesc că m-aţi invitat, să vă spun evenimente de ultimă oră, merită ştiute. A venit de la Iaşi asociaţia Astra, de ziua lui Eminescu. Au trecut şi prin Galaţi, cu un ansamblu folcloric, cu program la Reni, Ismail, Odesa. Înainte de deplasare, dna Areta Moşu a venit pentru a discuta detaliile programului cu administraţia. A fost la Satu Nou, raionul Sărata, părea să fie foarte bine. Au în faţa şcolii bustul lui Eminescu şi bustul lui Şevcenko. Voiau să prezinte acolo un spectacol civilizat şi normal.Dna Areta era entuziasmată, uite, ne-am înţeles…Dar, ca să vedeţi cum se face politica murdară. Pe 11 iunie, la Odesa, în faţa consulatului României, un grup de vreo 30 de „moldoveni”, membri ai asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor , condusă de Anatol Fetescu, au pichetat consulatul. Daa! I-am văzut pe un post din Odesa, cum stăteau în faţa Consulatului, cu lozinci antiromâneşti, cu„nu vrem să ne romanizaţi”, că consulul României face propagandă…

Rep.: Deci moldovenii vorbesc româneşte, dar nu sunt români… Şi strigă furioşi:„Afară cu românii din ţara noastră!”

V.B.: Ei! Se face politică antieuropeană…Dar Ucraina vrea să fie ţară europeană, cu valori europene, cu civilizaţie…Au pichetat consulatul, au spus, au plecat. Apoi urma să vină Areta Moşu cu grupul. Se fac dezinformări, un demonstrant dădea explicaţii: că de ce vin în fiecare an autocare cu români, că românii sunt cazaţi în casele moldovenilor din zonă, că vin cu propaganda, că îi românizează pe oamenii noştri. A vorbit şi un şef al organizaţiei raionale-că le dau paşapoarte româneşti, că îi cumpără…

Rep.: …mai rămânea să spună că le dau droguri şi dolari.

V.B.: Au protestat şi au plecat. Eu descifrez clar rostul agitaţiei:să nu permită organizaţiei Astra din Iaşi să vină la Odesa. Au pretextat că noi nu putem să nu-i luăm în seamă pe oamenii ăştia, care au protestat împotriva României. Şi nu le-au dat voie să facă nimic. Doar i-au cazat la Reni, în nişte spaţii…Au făcut din vizita asta o demonstraţie de forţă. Ulterior, Fetescu a dat un interviu, pe unul din canalele din Odesa. A spus că a pichetat ca să arate că doar cu puterile locale pot opri „invazia românească”. O acţiune de cultură au ştampilat-o ca o „invazie”.

Rep.: Dacă are aspiraţii europene, presa din Ucraina a auzit şi de deontologie-trebuia să asculte argumentele unei asociaţii a românilor ucraineni despre „românizare”.

V.B.: Nuu, nu! Nu există! Au vorbit numai ei. În Ucraina se vorbeşte de invazia românească în termeni medievali. Dacă vine o fanfară cu 20 de copii, să cânte, asta este pentru ei„invazie”. În sud au mai rămas câteva şcoli româneşti, celelalte sunt deznaţionalizate, dacă au şi clase ucrainene şi ruseşti, asta nu-i invazie!? Ar fi cazul să termine cu invadatul, mai sunt câteva şcoli româneşti, şi invazia s-a terminat. Cum pot românii să-i invadeze?

Rep.: Dar e o asimilare forţată a populaţiei româneşti!

V.B.: E forţată. Nu există alternativă. Să existe o şcoală elementară, o şcoală de meserii în limba română, să fie o facultate…Şi părinţii sunt deturnaţi. Ei cred că dacă termină şcoala în limba ucraineană, au viitorul asigurat. Nivelul de studiu în satele româneşti unde se predă în limba ucraineană este foarte scăzut. Părintele vrea un viitor pentru copilul lui, crede că numai în limba ucraineană poate reuşi…Eu ştiu copii care au terminat, au venit în România la studii şi au probleme mari cu reuşita. Le vine greu chiar trecând anul pregătitor. Unii pleacă, alţii motivează, spun că românii le cer bani ca să treacă…Dar asta-i alta…Vin copii, vin profesori universitari de la Iaşi, au rămas trăsniţi şi umiliţi, nu ştiau cum să-şi explice…

Rep.: …astfel de diversiuni de stalinism primitiv.

V.B.: Oamenii sunt aduşi într-o stare de sălbăticie. Când ar trebui să fie uşi deschise.

Rep.: Numărul real al populaţiei vorbitoare de limba română nu ar trebui să impună reguli europene?

V.B.: Trebuia făcut recensământ şi în 2012. Nu l-au făcut, poate nici anul acesta…Nu se ştiu motivele. Dar, când românismul este dezagreat şi nu vor să aibă români…La recensământul anterior, s-au declarat români vreo 17 000 de persoane. Şi moldoveni sunt 124 000 de persoane. E vorba şi de mentalitate, de reflexele din perioada comunistă, atunci când aveau probleme… Trebuie să li se dea şansa şi românilor, să-şi schimbe viziunea…Românii nu sunt tătari, nu invadează, sunt oameni de cultură, vorbesc elevat, nu le sunt duşmani…Dar, când îl ţii pe om în starea asta, de izolare, îi spui doar de invazii, el se consideră moldovan, ca pe timpul imperiului sovietic. Şi dacă sunt 17 086 de români, de ce în baza tratatului cu România aceştia nu pot primi un ansamblu cultural din România? Articolul 13 al Tratatului spune că România poate susţine artistic şi cultural românii din Ucraina.Nu se respectă…România ar trebui să intervină, prin ceea ce permite Comisia mixtă de aplicare a acordului, dar care nu face nimic de mult timp.

Rep.: Există euroregiune, e buna la ceva?

V.B.: E, he! Nu mai vreau să spun…De atâtea ori am vorbit.E banal, nu se vede nimic, ceva care se face…Nu este nici un impact. Să fie ceva palpabil. Fac un ziar, mic, mare, aşa cum e el, dar e ceva. Ce a făcut euroregiunea? De la Reni şi până aici avem o aliniere de bălţi şi un mare Centru Cultural-dă Doamne să-l aibă toată lumea-ce a făcut el?

Rep.: Priveşte cu teamă dincolo de Dunăre.

V.B.: Aş spune…dar lumea s-ar putea simţi ofensată.

Rep.: Ofensaţi-i fără grijă, sunt rezistenţi!

V.B.: E un centru puternic, cu posibilităţi, cu dotări…De ce să nu se facă în fiecare lună ceva cu cei de la Reni? Ei nu pot veni, trebuie să meargă 300 de km la Odesa, pentru viză. Sunt costuri serioase…20 euro pentru un om de la ţară este mult. Dar Centrul de la Galaţi dă paşaportul, şi s-a dus. Mai ales că e Centru Cultural în euroregiune.

Rep.: Dl director s-a lăudat că are acorduri, programe, dar cred că nu deosebeşte Moldova de Ucraina de sud.

V.B.: Phii! Or fi programe, dar cu un număr redus de persoane. Or fi nişte asociaţii, dar unele dintre ele nu-mi plac…Nu văd nimic palpabil, nu fac ceva durabil.De ce nu fac un festival folcloric anual, cu moldovenii, cu ucrainenii şi cu românii, inclusiv cei din Bugeac? Să fie internaţionalizat, cu gagauzi, cu bulgari, cu ruşi, multietnia e ceva bun. Dar să aibă şi poporul ăsta ceva al său. Mă gândesc ca prostul, cum spun ai mei.Ca să faci un festival, trebuie să investeşti.

Rep.: Poate rezolvă ceva centrul multicultural.

V.B.: Nu cred. Bulgarii ar veni încoace mai des decât ai noştri. Că ăia sunt mai descurcăreţi şi mai…Au altă fire…Trebuie făcute mai multe schimburi de oameni. Să meargă, s-ar stabili nişte preferinţe, nişte prietenii între artişti, amatori sau neamatori…Să ducă hrană spirituală, încolo şi încoace, asta-i problema!

Silviu VASILACHE 2 - august - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...