logoImpact EST nr. 844 - 28.10.2020

Areta Moşu şi  Radu Ţuţuianu, activişti la Astra Iaşi, fac un mic raport despre starea românismului accentuat sau atenuat în jurul graniţelor istorice ale Bugeacului Dunării de Jos 

 

Reporter: Constatăm astăzi la Galaţi că sunt dureri înnăbuşite, neglijate, mari frustrări ale românilor uitaţi de noi toţi în Ucraina de Sud, adică în Bugeacul românesc al Dunării de Jos şi că o asociaţie – Astra Transilvană, filiala Iaşi, acţionează ca un guvern responsabil, pentru atenuarea lor.

Areta Moşu: Astra este cea mai veche societate culturală din ţară, înfiinţată la 1861 şi primul preşedinte al Asociaţiei Transilvane pentru cultura şi literatura poporului român a fost Andrei Şaguna, care a şi fost canonizat. Astra a avut o activitate deosebită, nu numai pentru Transilvania, dar şi pentru Basarabia. Prin Onisifor Ghibu, s-au făcut lucruri mari şi pentru românii din Basarabia. Nu vreau să vorbesc prea mult despre trecut, este important să spun ce reprezentăm noi la ora actuală. Suntem continuatorii tradiţiilor vechii societăţi culturale, şi ce a fost atunci valabil pentru transilvăneni este acum valabil pentru românii basarabeni din Bugeac. Nu trebuie uitat că partea de sud a aparţinut Basarabiei, ca parte a României Mari. Asociaţiunea este foarte puternică, prin despărţămintele ei. Avem 72 de despărţăminte, multe în Transilvania, dar şi în Moldova. Înainte de 1989 nu a existat Astra în partea dintre Prut şi Carpaţi. Noi ne-am înfiinţat în 1994 şi avem sprijinul multor profesori universitari de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, de la institutele de cercetări Xenopol şi Filippide, dar şi din rândul profesorilor de la licee, al specialiştilor din diferite domenii, al bibliotecilor. Eu reprezint asociaţiunea transilvană, ca vicepreşedinte pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, şi ca director al Revistei Române, o revistă a românilor de pretutindeni, care apare trimestrial, în 1000 de exemplare. Mulţumesc departamentului de politici pentru românii de pretutindeni, pentru că mi-a aprobat o mică sumă care ne permite să scoatem această publicaţie. Dar este aici prezent şi un tânăr jurnalist, Radu Ţuţuianu, care a terminat jurnalismul la Iaşi şi m-a însoţit în diferite deplasări în afara graniţelor României. Poate vă spune dlui mai multe despre românii din Transnistria, de exemplu.

Radu Ţuţuianu: În Transnistria am fost din proprie iniţiativă, cu un ziar studenţesc, şi văzând ce este acolo, am fost ghidat de profesori către Asociaţia Astra. Am intrat în Astra de prin 2002, şi pot spune că Astra îşi urmăreşte ţelurile insistent. Este un reper pentru românii din Basarabia, mai ales în comunităţile mici, în sate.

Rep.: Probleme încremenite în geopolitica imperiilor?

R.Ţ.:  E un teritoriu îngheţat, totul trenează. Liceul Ştefan cel Mare din Grigoriopol îşi trece copii în fiecare zi peste graniţă. Sunt grăniceri periculoşi, înspăimântători pentru nişte copii…de clasa a 4-a. Trec în fiecare zi în Moldova, să înveţe în limba română. Profesorii s-au organizat, s-au judecat la CEDO cu Rusia, şi au câştigat. Rusia împiedică dreptul la educaţie al copiilor în limba română, aşa cum vor elevii şi profesorii. Nu se poate schimba alfabetul latin în chirilic şi limba română în rusă…

A.M.: E o anomalie, cu atât mai mult cu cât este un teritoriu al Republicii Moldova şi multe plăţi se fac din contribuţia celor din Moldova.

R.Ţ.: La ultima deplasare în Moldova, din aprilie, am văzut entuziasmul lor de a nu-şi uita istoria, de a respecta tricolorul…Copii sunt creativi, joacă Căluşarii pe o muzică deosebită, îşi asumă deschis identitatea românească. Se încearcă armonizarea cu minorităţile, rusă sau ucraineană.

A.M.: Minoritatea rusă sau ucraineană doreşte să-şi dea copii la şcolile româneşti din Chişinău. Mulţi şi-au făcut cetăţenie, poate au afaceri în România…Deci doresc să colaboreze, au nevoie de noi pentru perspectiva de a intra în UE, îşi dau seama de asta, dar mentalitatea lor de a fi cu estul îi corupe…Aici e vorba de educaţie, de tradiţie.Dar, eu cred că toate aceste vor intra în normal.

Rep.:Comunitatea jurnalistică din Iaşi, din Galaţi, ar putea face mai mult ca românii din afara graniţelor să fie mai prezenţi în actualitatea imediată?

R.Ţ.: Cu siguranţă se poate mai multă implicare. E de dorit o conştientizare a lor. Anul viitor va fi organizat în aprilie-mai Congresul Jurnaliştilor Români, ediţia a 5-a. Va fi în regiunea Odesa. Jurnalişti din România, Moldova, Ucraina, Serbia, Italia îşi vor trimite reprezentanţi la întâlnirea jurnaliştilor români de pretutindeni. Cristi Tabără de la TVR va fi moderator şi va prezenta evenimentele. Este în comitetul de organizare şi Vasile Tărâţeanu, din Moldova. Astra se va ocupa de organizarea evenimentului din Regiunea Odesa. În felul acesta, jurnaliştii interesaţi de prezentarea activităţilor comunităţilor româneşti din jurul României se pot oarecum specializa. Este o relaţie de viitor. De altfel, la Iaşi Consiliul Judeţean urmăreşte o deschidere către Ucraina, se doreşte dezvoltarea de proiecte transfrontaliere şi colaborare cu autorităţile.

Va urma

RDH 31 - mai - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Două inculpate au f

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul ...

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...