logoImpact EST nr. 849 - 24.11.2020
logo

logo

Tudose Tatu invocă industriaşii gălăţeni de temut din trecut pentru politicieni de speriat din prezent

 

Reporter: Dle Tatu, i-aţi reînviat pe comercianţii şi industriaşii harnici şi de temut ai Galaţilor în cartea cu acelaşi nume editată de Patronatul IMM. Mai putem să visăm la prosperitatea oraşului dintre 1870 şi 1940?

Tudose Tatu: Am fost oraşul unei mari dezvoltări, cu multe mărci comerciale şi de fabrică. Le înregistrau la Tribunalul Galaţi şi aveau drepturi exclusive pe teritoriul României şi mai ales în străinătate. Cartea este de colecţie, are 210 imagini, dar nu este numai munca mea, ci şi a directorului Adrian Pohrib, de la Arhivele Naţionale Galaţi. Au fost colectate materiale şi de la Muzeul de Istorie, de la Biblioteca Urechia, şi pentru ca publicul să cunoască o parte din istoria oraşului Galaţi, s-a recurs la sprijinul preşedintelui Patronatului IMM, dl Marian Filimon. Cu sprijinul lui financiar, am adus în atenţia comunităţii o parte din activitatea industriaşilor şi comercianţilor din perioada menţionată de dv. Ne-am bazat pe imagistica existentă. Am plecat de la legea din 1879 privind mărcile de fabrică, la insistenţele Austriei, cu care guvernul român a încheiat un tratat comercial pe o durată de 10 ani. Tratatul a fost criticat foarte dur de Mihai Eminescu, şi ca urmare a avut de suferit… Nu insist, este un aspect de istorie literară şi nu sunt specialist.

Rep.: Am obţine un răspuns la întrebarea care ne frământă în aceste zile: De ce trebuia asasinat Eminescu? Nu prea mai sunt dubii că ar fi altfel…

T.T.: A fost un asasinat politic. Nu împuşcat sau lovit, ci lichidat prin internare forţată…Colegii de breaslă l-au tădat. Două persoane foarte apropiate anturajului lui l-au legat şi l-au dat pe mâna poliţiei. În sfârşit, asta face parte din istoria ascunsă a literaturii… Revenind la mărci, este o falie între 1879 şi 1890, dar asta nu înseamnă că mărcile de fabrică nu au existat. Materialele din arhivă sunt diseminate, sunt în arhive la Bucureşti sau Iaşi, în fondul Ministerului de Comerţ Bucureşti sau la Fondul Comitetului Sănătăţii de la Iaşi. Şi o parte din istoria Arsenalului Marinei Militare se află la Bucureşti… Nu prea există sprijin din partea autorităţilor locale pentru cercetare…Cercetătorii caută, răscolesc, citesc, analizează, compară, şi după aceea iese o carte care aruncă o lumină cu totul deosebită asupra situaţiei oraşului din vremurile trecute. De ce ne interesează acest lucru? Datorită faptului că istoria se repetă, şi dacă n-o cunoaştem, riscăm să facem aceleaşi greşeli.Omul trăieşte relativ puţin, 60-80 ani, şi nu prea învaţă în intervalul ăsta din greşelile trecutului.

Rep.: Şi pe deasupra românii sunt cu memoria scurtă. De fapt, li-e scurtă şi iniţiativa-în 5 minute nici Căldăraru nu face săpături la Val, nici Dumitrescu nu participă la Deniile eminesciene, nici Ilie nu editează un Ajarescu…

T.T.: Nu m-a interesat să analizez activitatea directorilor instituţiilor culturale gălăţene. Ei fac mai degrabă management decât cercetare. Principala chestiune sunt proiectele propuse de anumiţi intelectuali din Galaţi, care ar trebui să găsească ecou în proiectele lor. Nu se întâmplă aşa. E şi cazul cărţii de faţă…De fapt, este o continuare a cărţii din 2008, o istorie a devenirii industriale a oraşului dintre 1829-1948. Unele intreprinderi au funcţionat scurt, altele peste 40 de ani.

Rep.: Cum s-a conturat ideea de industriaşi şi comercianţi„de temut”?

T.T.: Existau 6-7 intreprinderi care produceau bomboane, halva, rahat, care se dădeau la export în cantităţi mari. Apoi era o fabrică de ţinte, cuie, caiele, pentru că erau multe cabaline. Multe fabrici produceau sârmă, sârmă ghimpată, lanţuri. A apărut intreprinderea Laminorul, a lui Max Auschnit, singura care producea tablă subţire la vremea respectivă. Oamenii aceia nu au dezvoltat industria din impuls patriotic local, ci din raţiuni economice. Transportul era ieftin, materiile prime veneau pe apă, erau mari avantaje…Era legea de încurajare a industriei naţionale, li se dădea teren de la Primărie 5 ha, erau scutiţi de taxe de la 5 la 10 ani, erau taxaţi proporţional cu cifra de afaceri…Sunt chestiuni pe care chiar politicienii actuali ar trebui să le cunoască.Erau reducer i de 45% la transportul pe calea ferată, nu plăteau taxe pentru echipamentele de import…Politicienii ar trebui să studieze cu atenţie aceste chestiuni.

Rep.: Vrem şi noi să obţinem reducere la importul de utilaje, dacă devenim… zonă defavorizată.

T.T.: Ar trebui cercetat cum s-a ajuns să devenim zonă defavorizată.

Rep.: Simplu, aplicând unul dintre cele mai ample programe de distrugere a industriei locale.

T.T.: M-aş apuca de cercetat dacă ar exista o dorinţă a administraţiei locale, pe bază de contract. Munca de cercetare se face pe contract, implică mult timp şi până termini, trebuie să mai şi trăieşti.

Rep.: Cei care au distrus ar trebui să plătească cercetarea distrugerii.

T.T.: Nu cred să fie posibil… Dacă facem o radiografie a perioadei de după 1989, vedem că a dispărut Textila, care producea diverse ţesături. A dispărut Mehid, mecanica hidraulică de la altă serie de intreprinderi. Dar Elnav, care asigura elici şi piese turnate la alte firme, inclusiv contracte cu Uniunea Sovietică? Dar ce a ajuns ISCL-sârmă, cuie şi lanţuri? A fost vândută unor investitori „strategici” şi s-a terminat. Şi la Şantierul Naval au dispărut hale de patrimoniu, de pe vremea lui Fernic, şi care ar trebui să intre în regim de patrimoniu. Avântul avea o secţie prin tot oraşul, era şi fosta tunătorie de clopote a lui Bărbulescu. A venit un agent imobiliar, a cumpărat terenul şi a ras clădirile. Acum e teren pustiu. Ce se aşteaptă? Să înflorească Galaţii în următorii 50 de ani. S-au distrus sute de locuri de muncă. Dunăreana este terminată, Pescogal este terminată, s-au distrus toate sursele…Şi multe clădiri. Clădirile sunt pe o listă de patrimoniu, dar lista este cam secretizată. Teoretic, se poate accesa…Dar alta este problema. Cel care se ocupă de clădirile de patrimoniu este arhitectul şef, care ar trebui să coopereze cu istorici locali, cum este dl. Bodea. Sunt o serie de clădiri, neincluse în listă. Cum este clădirea Primăriei de lângă Continental, cumpărată la pachet…Şi dna arhitect nu cunoaşte istoria. Este istoria unui patrimoniu important, care trebuie păstrat. Nu este păstrat, este demolat, cum a fost şi clădirea Lloyd Austriac. Pentru că actualizarea listei nu a fost făcută din 1990, clădirea a fost demolată. Cine o fi în componenţa Comisiei care decide astfel de demolări? Sigur este acolo arhitectul şef al oraşului.

 

Silviu VASILACHE 23 - iunie - 2013

One Response so far.

  1. muzeu spune:

    Vasilache,

    Ca întotdeauna esti prost informat, și asta pentru că prizi știrile din zbor, nu mergi la cei de la care ai putea verifica realitatea. Te bazezi pe spusele, din târg, a unor animatori culturali,si uite așa devii ochiul public.

    iată unele neadevăruri pe care le-ai acceptat sau le-ai spus:
    1. pentru acest produs editorial nu s-au folosit documente din Muzeul de Istorie, cum spune Tatu.
    2. săpăturile de la Val le va face Croitoru de la Brăila.
    3. actualizările listei ce monumente istorice și de patrimoniu au fost făcute. Mai trebuia doar ca Tatu să le descopere.
    Transmite prietenului tău Tatu, că a mințit în public, afirmând că Muzeul de Istori a refuzat să publice ce a lansat acum o lună la IMM-uri.Asta se mai numește calomnie. Dar la ce să mă aștept de la Tatu?
    Și pentru că te doare așa de mult de cultura gălățeană îți pun o întrebare:de ce nu pășești pragurile Muzeului de Istorie? AI AFLA LUCRURI NOI PENTRU CULTURA TA GENERALĂ, CUM AR FI: lansarea a trei volume din Jurnalul unui diplomat gălățean, lucrare apărută la EDITURA MUZEULUI DE ISTORIE GALAȚI, eveniment ce a avut loc pe 20.06.2013. Sau e prea multă informație culturală pe care o ai de transmis gălățenilor. Să știi că suntem sătui de cancanuri, așa că treci și pe la Muzeu pentru a te documenta corect și direct.

    În rest, fii ochiul CEL ADEVĂRAT public.

    Cred că nu ștergi comentariul!

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Scrisoare deschisa m

Danamaria Neculai se simte sătulă până peste cap cu Gelu Ciorici şi ...

Cristian Dima (PRO R

Realizat de Opyum Advertising SRL D la comanda Pro Romania ...

Necunoscut în lumea

Era miercuri, 11 noiembrie, când DIICOT-Structura Centrală făcea sute de ...

Sifonări de milioan

Mamăăă, până şi salariaţii cu putere de decizie din Combinatul ...