logoImpact EST nr. 844 - 28.10.2020

Cetăţean al lumii şi înţelept, Vasile Datcu defineşte cu iuţeală de minte spiritul bizantin al Dunării de Jos

 

Reporter: Dle Datcu, pentru că suntem în ora 25 a unor aproximaţii astrale, vă somăm şi pe dv., în calitate de inginer navalist, scriitor, eseist, primar de judeţ, candidat, fermier, cetăţean şi filosof să daţi încă odată ora exactă cu aproximaţie la Dunărea de Jos.

Vasile Datcu: Sunt printre cei câţiva-nici nu trebuie să fie mulţi-care sunt frământaţi de găsirea specificului acestei zone, de la Dunărea de Jos. Dacă acest specific există cu adevărat, să-l definim! Să spunem în ce constă el, să ne aşezăm în el cu deplină responsabilitate şi să ni-l exprimăm: fie artistic, fie filosofic, fie, iată, economic şi politic. De cel puţin 150 de ani, sub aspect cultural, ca expresie globală a sufletului românesc, noi nu ştim unde suntem aşezaţi. Suntem în sud-estul Europei, ca toată România de altfel, şi încercăm să ne ducem către Europa Occidentală. Nu ştim dacă noi ne-am transformat în epigonii Occidentului, sau e doar o paradă-şi părerea mea este că e doar paradă, de vreme ce instituţiile aduse din occident aici nu dau randament. Parlamentarismul nu dă randament, democraţia nu dă randament, capitalismul de piaţă nu dă randament.

Rep.: Este exact perplexantul de care vorbeam cu alte ocazii…

V.D.: …de unde ora exactă cu aproximaţie. Aici Bucureşti, dăm ora exactă cu aproximaţie!

Rep.: Și ora cu cea mai aproximativă aproximaţie se dă la Dunărea de Jos.

V.D.: Păi, nu e de mirare. Occidentul n-a intrat în zonă pe la Timişoara, a intrat pe la Brăila. O spune Iorga, şi ar trebui să fie de reamintire culturală a multora. Vorbesc de schelele de la Dunăre, cele de la Galaţi şi Brăila erau deschise către lume. Clujul, Timişoara, Braşovul erau deschise către centrul Europei. Adevăratul Occident a intrat în România prin schelele de la Brăila şi Galaţi.

Rep.: A intrat, dar a şi rămas?

V.D.: Ha, ha, ha! Particip la Forumul înţelepţilor lumii, din 2010 încoace. Acolo percepem filosofia ca dragoste de viaţă. E dragostea de înţelepciune, pe care să ţi-o aplici în fiecare zi. Problema noastră stă în a rupe filosofia de existenţa cotidiană. Noi spunem despre cineva că este filosof când e în nori, când se ciocneşte cu un uliu, dar nu cu viaţa reală. Ori, la grecul antic, cel care a născut filosofia, era dragoste de înţelepciune aplicată cotidian. Să te facă fericit, drept şi mai bun. Scoasă din coordonatele fireşti, filosofia nu-şi împlineşte menirea. Grecul ştia ce face, europeanul n-a mai ştiut, a făcut din asta o meserie, o îndeletnicire aristocratică, lăsând lumea reală să meargă din şanţ în şanţ.

Rep.: Filosofia, dragoste de viaţă, ruptă de viaţă!?

V.D.: E îndeletnicirea de a citi de la unii, şi de a le da altora doar bucăţi din ce ai citit. Asta e scolastica noastră…Când aude cineva că eşti filosof, începe să râdă. Asta e paradigma europeană, filosofia e ceva de râs. Au rupt-o definitiv de viaţă, de esenţa înţelepciunii. Un derbedeu extrem de bine adaptat vieţii este de o mie de ori mai înţelept decât înţeleptul! Dacă ar fi şi întreg la minte, ăla ar putea să ajungă un mare înţelept.

Rep.: Dacă nu este deviat de complexul micilor culturi.

V.D.: Ha, ha! Se pune şi pentru el problema asta…Dar, n-aţi remarcat că derbedeii au un instinct meditativ? Ei tot dau lecţii. Ei sunt atotştiutori. Au reziduri de umanism adevărat…Derbedeul de vocaţie este un filosof ratat.

Rep.: Dv cum reuşiţi să fiţi un melanj umanist neverosimil? Sunteţi şi inventator cu trei brevete, sunteţi filosof şi înţelept, cetăţean al lumii dar şi fermier de succes, dacă ne uităm la CAP-ul dv. capitalist din Bărăgan.

V.D.: Eu sunt real. Am făcut şi case, am cântat şi la saxofon, şi la pian…Le-am făcut pe toate. Am avut un pariu, când eram mai mic, m-a fascinat omul total, omul renaşterii, dacă este posibil de reeditat… Nu mai poţi gestiona o enormitate de informaţii, acum trebuie să înveţi doar mecanismele gândirii. Am nevoie de legea lui Arhimede, o inventez! Aşa e şi în agricultură, analizez raportul dintre bălării şi plante, şi acţionez.

Rep.: Să acţionăm filosofic în agricultură: cum scăpăm de sapa de lemn?

V.D.: Pentru că suntem prea bogaţi în potenţial. Da, dar potenţialul poate rămâne aşa şi 1000 de ani. Evreii au făcut, japonezii au făcut…Când aud că sunt scriitor, oamenii de afaceri încep să râdă. Cunosc mediile diferite, ale fermierilor, ale scriitorilor, ale filosofilor…Un om al fermei, Pietrosu, ambiţios, a reuşit. De câte ori ne întâlneam, îmi spunea: Ce caută scriitorii între fermieri? I-am ascultat reproşurile, dar a patra oară n-am mai răbdat: Dragă Mihai, hai să-ţi spun o poveste. Și să-ţi răspund ce caută un scriitor între fermieri. Ai auzit de cel mai mare fermier de pe vremea lui Socrate? Păi, nu ştiu! Nimeni nu ştie. Doar de Socrate se mai aude. Ei, eu sunt aici , între voi, ca să vă eternizez!

Rep.: Sunteţi un Cetăţean al Lumii?!

V.D.: Da! Cum s-a întâmplat? Forumul înţelepţilor de la Atena, construit de UNESCO, ca for de dezbatere a ideilor lumii contemporane, a gândirii, a dus la al 23-lea Congres Mondial de Filosofie, care va avea loc anul acesta la Atena. Aici vin toţi gânditorii activi ai lumii. Eu nu sunt filosof, dar pot merge, pot să-mi expun ideile, sunt verificate şi avizate mai întâi, şi poţi merge acolo să le expui. Prin 2010 am scris, aveam relaţii şi cu alţi gânditori…Am fost singurul din România care a percutat. Am scris un eseu-Socrate, Iisus şi spiritul european- şi am fost invitat la Atena. Gânditori sunt mulţi, dar majoritatea sunt morţi. Cei activi suntem puţini. Cam 70-80.

Rep.: Cam puţini pentru o lume atât de mare!

V.D.: Am dat replica, care a amuzat. Trebuie să fii activ. Înţeles de cei cărora te adresezi. Scriitorul să fie lejer în exprimare. Să se înţeleagă el însuşi întâi. Citeşte-l pe Platon, să vezi ce simplu este în exprimare. Nu e simplu să fii simplu. Dacă e tulbureală, asta este în capul autorului.

Rep.: Să definim spiritul Dunării de Jos!

V.D.: Spiritul european este construit pe trei piloni: cerştinismul iudaic, legea romană şi gândirea raţională, greacă. Aici a ajuns spiritul european, sigur, nu în totalitate. Europa a adus un câştig esenţial-ştiinţa experimentală, pragmatismul. Spiritul Dunării de Jos e diferit de suflet. Spiritul european îşi găseşte o expresie excepţională la Dunărea de Jos. Sud estul se regăseşte la noi ca într-o rezervaţie. Ca pieile roşii în ţarcuri. Brăila şi Galaţi conservă în mod excepţional spiritul Bizanţului. Se mai regăseşte la fel de bine şi la Veneţia. Veneţia şi Brăila-Galaţi conservă cel mai bine, ca în nişte enclave, civilizaţia Bizanţului. Este adevărul lui A FI. 

Silviu VASILACHE 20 - iulie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...