Europa a devenit, oficial, miza unui joc bizar de „alba-neagra” cu focoase nucleare. Un joc în care regulile sunt simple, iar noi suntem prinși la mijloc. Pe de o parte, Moscova, prin portavocea propagandei sale, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, ne trimite „la colț”. Ne amenință ca pe niște copii neascultători că, dacă nu ne potolim cu ambițiile noastre de securitate, s-ar putea să vedem ce înseamnă doctrina lor nucleară.
Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.
Este o nou încercare de a menține Europa într-o stare de teamă controlată, un spațiu în care voința Kremlinului nu poate fi contestată de frica butonului roșu nuclear.
Pe de altă parte, Franța, prin președintele Macron, vine cu o ofertă pentru statele europene. Ne întinde umbrela sa nucleară. Nu e un gest de caritate, ci o mișcare pe tabla de șah a puterii. Parisul speculează perfect momentul: în fața amenințării rusești și a unei posibile diminuări a prezenţei militare a SUA în Europa, el vrea să devină noul garant al securității europene.
Publicată pe 14 iulie, de Ziua Bastiliei, RNS 2025 trasează o viziune sumbră a securității internaționale și solicită Franței să fie pregătită pentru un „război de înaltă intensitate”. Documentul este fără echivoc: „până în 2030, principala amenințare pentru Franța și țările europene constă în posibilitatea unui război deschis în inima Europei”, declanșat de Rusia.
Strategii francezi avertizează că Moscova numește deschis Europa un „inamic” și iau în calcul posibilitatea unei noi agresiuni rusești în următorii 3-5 ani, vizând state precum Moldova, țările din Balcani sau chiar un membru NATO, pentru a testa coeziunea Alianței.
Cel mai periculos scenariu, conform documentului, este unul în care o astfel de criză ar coincide cu o alta într-o altă parte a lumii, forțând SUA să-și disperseze resursele. În acest context, Franța își asumă un nou rol, afirmând că „rezultatul conflictului din Ucraina are o importanță capitală pentru Europa” și că descurajarea nucleară proprie este un pilon al securității continentale.
De ce reacția Rusiei este atât de dură
Avertismentul Moscovei nu este doar retorică. El reflectă prăbușirea unei prezumții strategice pe care Kremlinul a avut-o timp de decenii. Conform unei analize recente a publicațiilor experților militari ruși (2010-2024), Moscova a considerat întotdeauna forța nucleară franceză (Force de Frappe) ca fiind extrem de credibilă și independentă, dar, datorită unei politici externe franceze considerate istoric mai „prietenoase”, nu a perceput-o ca pe o amenințare directă.
Spre deosebire de descurajarea britanică, văzută ca fiind subordonată Washingtonului, independența franceză oferea un grad de ambiguitate strategică.
25 - iulie - 2025
