Mai țineți minte cum paria Dungaciu cu trei zile înainte de invazia Ucrainei? Că Rusia n-are cum s-o cotropească? Azi, își continuă în aceeași cheie tiradele și nu lasă nicio șansă Ucrainei de a se integra în UE și NATO. Neutralitatea militară a Ucrainei ar putea deveni, în cele din urmă, zice Dungaciu, singura soluție realistă pentru salvarea statalității sale.
A rămâne neutru după ce ai fost stat sovietic, înseamnă a cădea cloșcă cu Putin. Din perspectiva lui Dungaciu, războiul din Ucraina este folosit de birocrația de la Bruxelles pentru a forța federalizarea Uniunii Europene și centralizarea puterii în mâinile nucleului dur al Europei.
Organul analitic al lui Dan Perjovschi stă în vârful markerului. Nu este nevoie să toace în gol precum Dungaciu, trebuie doar să deseneze. Pe asfalt, pe pereții muzeelor. La câteva zile după invazie, Perjovschi a realizat trei bannere monumentale din seria „Anti War Drawings” expuse în martie 2022 pe fațada muzeului Fridericianum din Kassel, în cadrul expoziției Documenta 15.
Marker negru, linii minimaliste și două jocuri de cuvinte în engleză de un cinism abisal și de o profunzime geopolitică mai consistentă decât toate articolele și cărțile lui Dan Dungaciu la un loc: EUKRAINA; prin acest joc grafic, Perjovschi demonstrează că destinul Ucrainei este unul european, dar și că războiul de acolo este, de fapt, un atac direct asupra valorilor și siguranței întregii Europe.
Într-un alt desen emblematic, cuvântul PEACE revine obsesiv, cu mers apăsat de brontozaur, iar litera „A” este înlocuită de profilul unui tanc care pulverizează sub șenile restul cuvântului, sugerând fragilitatea conceptului în fața forței brute. Perjovschi filtrează realitatea geopolitică pe care o reduce la concepte pure.
Stilul lui minimalist, aș spune unic în peisajul românesc, a renunțat la perspectivă, volum sau umbre. Anatomia umană este redusă la siluetele din bețe, capabile să exprime emoții sau paradoxuri umane prin doar trei-patru apăsări de marker.
Unul dintre cele mai reprezentative și analizate motive din repertoriul lui Dan Perjovschi este lucrarea conceptuală „TRANSIT / TRANSITION”, devenită celebră și sub varianta grafică „MOMA / NO MOMA” realizată la MoMA New York, în care o istovitoare dilemă sociopolitică s-a transformat într-o eclatantă diagramă vizuală.
Desenul prezintă două siluete umane minimaliste. Prima stă pe o platformă stabilă, marcată clar. A doua siluetă plonjează în aer, surprinsă în plin salt, încercând să ajungă pe o a doua platformă. Spațiul gol dintre cele două platforme este barat de un singur cuvânt scris neglijent: „TRANSIT”.
Perjovschi reduce întreaga istorie post-comunistă a Europei de Est și trauma adaptării la capitalism la un simplu salt în gol. Nu există detalii geografice, haine sau fețe. Platforma din stânga reprezintă trecutul opresiv, iar cea din dreapta viitorul idealizat.
Prăpastia este nesfârșita tranziție românească. Linia markerului nu caută perfecțiunea geometrică. Platformele sunt ușor strâmbe, iar omulețul din aer pare fragil și bâlbâit. Imperfecțiunea asumată sporește senzația de vulnerabilitate a personajului. Linia curată, dar nesigură a saltului subliniază incertitudinea unei întregi generații.
În loc să realizeze o frescă socială aglomerată, artistul folosește doar șapte linii economice pentru a reda corpurile și două dreptunghiuri pentru relief. Geniul desenului stă în transformarea unui substantiv abstract într-un obstacol fizic, o barieră geografică peste care omul de rând este obligat să sară fără plasă de siguranță.
Paradoxul nuanțat de Perjovschi este că distanța dintre platforme pare imposibil de trecut dintr-un singur salt. Personajul este blocat gravitațional deasupra cuvântului. Mesajul ascuns este de luciditatea lamei de ras: tranziția nu este un pod, ci o stare permanentă de suspans și incertitudine: tranziția este România.
––––
Lia & Dan Perjovschi, DRAFT, pentru o retrospectivă comună, la ARCUB, Hanul Gabroveni, până pe 30 august
2 - septembrie - 2026
