La Drăgășani, în Oltenia, se produce vin de peste 2.000 de ani pe dealuri care arată ca în Toscana, iar soiurile Negru de Drăgășani și Novac sunt unice în lume, dar majoritatea românilor beau vin de import fără să știe ce au la 200 de kilometri de București.
Podgoria Drăgășani se întinde pe dealurile subcarpatice ale Olteniei, pe ambele maluri ale Oltului, într-o zonă cu o climă blândă, protejată de vânturi și cu soluri argiloase pe substrat calcaros care sunt ideale pentru viță de vie. Geto-dacii cultivau viță aici acum peste 2.000 de ani. Legenda spune că soiul Braghină a fost numit după fiica lui Burebista, iar soiul Gordan după un brav războinic dac.
Ceea ce face Drăgășaniul unic sunt soiurile autohtone pe care nu le găsești nicăieri altundeva pe planetă. Crâmpoșia Selecționată, un alb cu aciditate ridicată și prospețime, este o replică modernă a vechii Crâmpoșii cultivate de secole. Tămâioasa Românească produce vinuri cu arome de miere și flori de tei. Ambele sunt creații exclusiv românești.
Negru de Drăgășani și Novac sunt bijuteriile roșii ale podgoriei. Ambele au fost create la Stațiunea de Cercetare Viti-Vinicolă din Drăgășani, prin hibridarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi. Novac a fost omologat în 1987, Negru de Drăgășani în 1993. Sunt soiuri tinere dar cu rădăcini vechi, create din varietăți locale care se cultivau aici de secole.
Doar cei care au băut un Negru de Drăgășani la o cramă din zonă, cu brânză de Vâlcea și pâine de casă, privind dealurile cu viță de vie ondulând ca valurile până la orizont, pot înțelege cu adevărat de ce acest loc este comparat cu Toscana.
Stațiunea de cercetare de la Drăgășani, fondată în 1936, este una dintre cele mai vechi din România. A creat nu doar soiuri pentru vin, ci și soiul de struguri de masă Victoria, care a cucerit piețele internaționale și este astăzi cel mai consumat strugure de masă din lume. Victoria a fost creată la Drăgășani în 1972 și se cultivă acum pe toate continentele.
În ultimii ani, cramele din Drăgășani au început să se modernizeze. Crama Avincis, Crama Bauer, Crama Știrbey și altele au investit în echipamente moderne, în turism viticol și în promovare. Vinurile de Drăgășani câștigă medalii la concursuri internaționale cu o regularitate care surprinde pe toată lumea în afara Drăgășaniului.
Te-ai întrebat vreodată de ce românii beau Chianti și Merlot de import când la 200 de kilometri de București au soiuri unice în lume, pe dealuri care arată ca în Italia, la prețuri de 3-4 ori mai mici? Pentru că românii nu-și cunosc propriul vin.
Astăzi, podgoria Drăgășani se reinventează. Turismul viticol crește. Cramele oferă degustări, cazare și plimbări prin vie. Iar când te așezi pe terasa unei crame de pe dealurile Drăgășaniului, cu un pahar de Negru de Drăgășani în mână și cu panorama Olteniei întinzându-se la picioare, realizezi că România are o Toscană a ei. Doar că nimeni nu i-a spus.
13 - august - 2026
