Ştie cineva cam cât de bine mă simt când văd steagul U.E. la intrarea în sediul Administraţiei Pieţelor Galaţi?
Bineînţeles că de la 01.01.2007 şi până acu’ s-a cam decolorat, da e important că suntem acolo… în U.E.
Nu ştiu cum o fi prin alte cele pieţe, dar la noi, în Galaţi, unde traiul e bun şi gustos, au venit paserile călătoare. Şi nu au venit singure. Au adus oţetari, buruieni şi multe alte mărunţişuri.
Despre produse, ce să mai vorbim? Toate din U.E.
Noul director general vrea negreşit din România. Aşa că, fiu de popă fiind, cu buzunarele adânci şi poalele lungi, a pus taxa de 600 de lei pe o tarabă de un metru pătrat pentru adevăraţii producători agricoli.
Câţi vor mai veni? Dumnezeul LUI mai ştie.
După ce am cumpărat verdeţuri de la colţ, pe blat, să nu ne vadă angajaţii finului naşului de la poluţia locală, hai să mergem în staţia Transurb şi să încercăm să plecăm din ue-ul gălăţean mai departe, prin america ogarului cenuşiu.
Acolo, ce să vezi? Don Pucheanu, acest primar-vicepreşedinte de social democraţie, nu crede că salariul minim pe economie se termină mai repede ca luna şi că votanţii psd nu mai au după ce bea apă.
Ştiţi ce a făcut? Preventiv, a transformat ţâşnitoarea în scrumieră.
În continuare, călătorii aşteaptă autobuzul în picioare, mai înjură, mai râd, şi uită draku de necazuri.
D’aia cred că sunt bune şi pozele astea.
