logoImpact EST nr. 844 - 27.10.2020

interviu-patronateReporter: Am fi putut avea o zonă metropolitană explozivă între Galaţi şi Brăila, dar vedem că este de fapt implozivă. Cine dă cu vid, nimicul din administraţia publică de la Galaţi şi Brăila  sau toţi de la Bucureşti?
Marian Filimon: Megapolisul format prin unirea dintre Galaţi şi Brăila este dorit de zece ani, dar iată că nu suntem în stare să-l conturăm. Dacă am reuşi să facem ce au făcut cei de la Timişoara sau Oradea, am fi a doua grupare urbană din România, a doua forţă economică, am avea o atenţie specială din partea guvernului şi a instituţiilor statului. Mult mai facil ar fi accesul direct la multe programe ale Uniunii Europene. Nu am avea decât de câştigat, acesta ar trebui să fie obiectivul primordial al autorităţilor, de la Galaţi şi de la Brăila. Trebuie date deoparte orgoliile, aroganţele, mărunţişurile administrative şi regionale, viitorul optimist şi generos ar fi la îndemâna noastră.
Rep.: Rămânem de peste 26 de ani o zonă defavorizată, subdezvoltată, înapoiată pentru că aşa îşi doreşte Bucureştiul?
Florin Jianu: Noi am programat evenimentul naţional„Invest in Romania” exact în această zonă. Am vorbit şi cu vicepremierul Borc, şi a fost foarte încântat. Există o concurenţă pentru astfel de evenimente, între zonele ţării, şi dacă Galaţiul nu a făcut nimic, Clujul imediat a venit: „îl facem noi! Avem Parc Industrial, afacerile sunt înfloritoare, imediat organizăm la noi…” Vreau să spun că trebuie să depăşim acest nivel al sezonului de alegeri. Afacerile nu ştiu de alegeri, nici de intemperii politice, altele sunt chestiunile momentului-să se mişte economia, să se facă locuri de muncă, să se…Constanţa are o administraţie nouă şi tânără. Şi acolo au fost probleme istorice, dar sunt extrem de deschişi în a organiza astfel de evenimente. Vreau să adaug că prin explorările şi expertizele de la Tulcea, Galaţii şi Brăila ar putea deveni un al doilea ITI în România-instrument teritorial integrat, de nivelul fondului de un miliard de euro, alocat special pentru Delta Dunării. Autorităţile de aici trebuie să aibă în vedere dezvoltarea antreprenoriatului, nu cei de la centru.
M.F.: Nu s-a spus „nu”, a fost un răspuns de tipul „hai să mai analizăm…”După mine, eu aş fi răspuns cu da imediat, hai să începem din acest moment!
Liviu Rogojinaru: Aţi spus că nu vor cei de la Bucureşti…E o falsă idee! Răspunsul este negativ 100%. De la Galaţi la Brăila este drumul din Drumul Taberei în Balta Albă. Nu văd de ce nu aţi face o unire, aţi fi o voce mult mai puternică.
Rep.: Facem unire, dar fără drumuri? Până în 2020, cei de la Bucureşti nu au pus în Master Plan şi drumurile cuvenite pentru creşterea Zonei Metropolitane Galaţi-Brăila. Atunci, hai să nu mai plătim taxa de drum până când nu vor fi făcute planurile şi pentru zona de aici!
L.R.: Păi, dacă o luăm aşa, hai să nu mai plătim nici trenul! Nu asta este soluţia. Soluţia este să cereţi dv., adică cel care vă cere votul să meargă la Senat sau Camera Deputaţilor. „Prietene, ce-mi dai mie ca să te votez?”-asta trebuie să fie condiţionarea.
M.F.: Avem şi drum expres, şi pod la Brăila. Dar după 2022.
L.R.: Noi glumeam la un moment dat, pe tema podului şi a tunelului…Să trecem în planuri un lift, ca să putem circula între podul de sus şi tunelul de dedesubt. Normal este să spuneţi: „Vrem!”
Rep.: Am vrea mai degrabă  un ajutor guvernamental pentru zona cu cel mai mare şomaj, care începe să se depopuleze.
F.J.: Pare surprinzător să spunem noi, întreprinzătorii, dar trebuie găsită o soluţie. Statul trebuie să intervină în zonele cu deficienţe, statul trebuie să creeze un cap de pod şi întreprinzătorii să vină împrejur. Am văzut proiectul unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii, un fond suveran al României, se constituie o societate majoră şi din dividende şi valoare adăugată, se fac investiţii în zone care nu sunt atractive din punct de vedere antreprenorial. Altfel, ce antreprenor vine acolo unde drumurile sunt proaste, unde nu este resursa umană adecvată? Este neinteresant pentru el. De asta spun că este paradoxal, dar numai statul poate face asta. Asta se întâmplă în Polonia, în Norvegia, unde există fonduri suverane, care dezvoltă şi zonele rurale. La sate statul trebuie să facă un siloz, pe care nu-l pot face micii fermieri. Amărâtul din zona rurală este la limita subzistenţei, statul trebuie să-i spună ce să producă, să achiziţioneze ce produce şi să depoziteze într-un centru de colectare. Asta este intervenţia pe care s-o facă statul. Tot statul trebuie să ajute copii capabili să meargă spre educaţie. Ştiţi câţi copii capabili se pierd? Foarte mulţi. Iată, fă în judeţul Galaţi trei puncte de colectare-legumicultură, pomicultură, plante medicinale-şi îi obligi cumva să muncească pe cei săraci, fără ocupaţie.
Rep.: Şi de unde vine resursa financiară?
F.J.: Sunt destule companii şi regii care fac profit, şi statul nu are nici o intervenţie. Statul nu ştie ce să facă cu banii.
Rep.: Apropo de profit, este normal să includeţi în topul firmelor de succes şi serviciile publice? Apăcanal şi Administraţia Pieţelor au caracter monopolist, fac profit, livrează servicii scumpe ca să facă profitul şi mai mare…
M.F.: Sunt societăţi comerciale, depun bilanţ la Ministerul de Finanţe şi intră toate în clasament. Nu ai cum să le scoţi…Poate că ar fi de introdus alte criterii în alcătuirea clasamentului rezultatelor financiare.
Rep.: Aţi pomenit de fenomenul dispariţiei forţei de muncă din România. Ar putea sugera patronatele IMM guvernului să schimbe condiţiile de acordare a venitului minim garantat? Altfel, de ce ar mai munci cineva, dacă are asigurat venitul de subzistenţă?!
L.R.: Da, se confirmă, sunt destui care nu vor să muncească pentru salariul minim pe economie, el are venitul, alocaţiile, mai are şi o vacă…Şi dacă socotesc şi transportul, ies în pagubă, deci nu acceptă să muncească. Asta ca să divagăm…
Rep.: Concluzii despre topul firmelor din Galaţi?
M.F.: Sigur că nu ne mulţumeşte starea economiei gălăţene, noi am fost învăţaţi să fim pe locul trei-patru în România. Aşa a fost şi în epoca interbelică, şi înainte de 89. Este greu să acceptăm, dar, totuşi, n-am ajuns la fundul sacului. Sunt unităţi care funcţionează, produc, contribuie la PIB, cred că dracul nu e atât de negru.

 

 

Silviu VASILACHE 14 - octombrie - 2016

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...