Buun, dacă raţionăm deja cu argumentele necesare fundamentării Zonei Metropolitane ce include Galaţii şi Brăila la un loc, dacă gândim Dunărea Polis ca un pol de dezvoltare al României, al doilea ca mărime după Bucureşti, ceea ce se întâmplă la numirile politice din provincie pentru Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti ne bucură enorm. Avem deja doi miniştri, pe Viorel Ştefan la Finanţe, pe Mihai Tudose la Economie, şi doi secretari de stat, pe Cristian Dima la IMM-uri şi pe Lucian Georgescu, la Cercetare. Nici nu se putea mai mult de atât. Dacă adăugăm şi subsecretarul de stat Floricel Dima, se cheamă că viitoarea Zonă Metropolitană centrată pe Galaţi-Brăila are ditamai guvern trimis la Bucureşti să facă gaură în cerul parvenirii pe linie politică. Pe cât puneţi pariu că peste patru ani ne vom întreba, ca şi acum, de ce la Dunărea de Jos se mânâncă subdezvoltare pe pâine şi de ce rămâne mult discutatul şi doritul Dunărea Polis tot o fundătură a României şi Europei?
Ministrule Ştefan, stoarce o picătură din prosop şi pentru Galaţi!
Ministrul Viorel Ştefan a enunţat astfel „principiul prosopului umed”: „E când ieşi cu un prosop din baie, îl storci şi curge multă apă din el… După ce… din ce în ce mai puţină apă, până când nu mai curge decât câte o picătură, aşa. Ăăă, eu cred că prosopul încă este umed. Eu cred că prosopul este umed, numai că trebuie să găsim, să identificăm metodele prin care să stoarcem prosopul”, a explicat tehnicist Viorel Ştefan.
În loc de ministerul transporturilor, Cristian Dima a nimerit la Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
După ce ministrul Florin Jianu a demisionat în urma scandalului ordonanţelor de noapte, se cheamă că secretarul de stat Cristian Dima este/ar putea fi un fel de ministru. Are un ascendent în a propune şi susţine măcar proiectul drumului rapid Galaţi-Brăila – A2. Are şi rutina necesară – a fost consilier personal al ministrului Mediului în Guvernul Ponta, Graţiela Gavrilescu. Cristian Dima a fost handbalist de performanţă, jucând la mai multe echipe din Divizia A şi din Germania, apoi a devenit om de afaceri, având calitatea de asociat sau de acţionar la nu mai puţin de cinci firme: Convert Trading SRL (asociat unic), Convert IFN SRL, CSV Convert Exhange SRL, Convert Leasing IFN SA şi Dima & Fiii SA. Are şi activităţi de utilitate publică: preşedinte al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, preşedinte al Asociaţiei Yacht Club regal Român Galaţi, vicepreşedinte la Fundaţia Andreiana Juventus. Este fondator de partid (PLR, ulterior ALDE), deci ar putea fi cam singura speranţă pentru concretizarea unor proiecte de scos Galaţii din fundătura României şi a Europei.
Mihai Tudose a plagiat, s-a retras, dar SRI-ul nu-l lasă la vatră
Mihai Tudose a absolvit în 1995 Facultatea de ştiinţe juridice şi administrative. A urmat şi un curs postuniversitar în domeniul securităţii naţionale la Colegiul Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2006. În acelaşi an a participat la un curs de specializare postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti. În perioada 2014 – 2015 a fost ministru al Economiei în cadrul Guvernului Victor Ponta. Tudose a plecat de la guvernare după tragedia Colectiv. Este la al patrulea mandat de deputat. În ultimele trei mandate în Cameră, Tudose a ocupat poziţia de preşedinte al Comisiei pentru Politică Economică. Este unul dintre specialiştii care au lucrat la programul electoral câstigator al PSD. N-a scăpat de forfota plagiatelor. A fost acuzat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie că şi-a plagiat doctoratul obţinut la Academia Naţională de Informaţii, sub îndrumarea lui Gabriel Oprea, acuzat, la rândul său, de plagiat, fiindu-i retras titlul de doctor. În martie 2016, Tudose a cerut renuntarea la doctorat. CRJI mai arată ca în urmă cu mai mulţi ani, Tudose a fost asociat într-o firmă de consultanţă, Akma Consulting, cu Mocanu (Ene) Elena, soacra lui Traian Severin Lungu, cel care deţinea la acel moment funcţia de adjunct al SRI Brăila.
Dacă e ordin, cu plăcere, fie şi subsecretar dacă e salariu de director!
Nici n-a apucat să intre în secretele meseriei de director executiv al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), că pe Maricel Floricel Dima l-a cemat interesul de partid la guvernare. A fost uns subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) – Petre Daea. Face deci management public la stat, după ce a făcut politica partidului la Camera Agricolă Judeţeană, ca director executiv.A fost funcţia în care poţi lua salariu fără să faci nimic, cam cum ia salariu Petre Bărceanu la Îmbunătăţiri Funciare fără îmbunătăţiri. Are doar 50 de ani şi este hârşit în munca la privat, în ferme agricole: şapte ani a fost şef de fermă la Brateş Prut Frumuşiţa, apoi a lucrat ca director tehnic la o societate din Neamţ şi, ulterior, ca şef de fermă la Agromec Chiraftei. Floricel Dima este doctor în agronomie, cu studii în ţară şi în Franţa (ca Cioloş!?). Singura reuşită certă este fuziunea silită a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) cu Camera Agricolă Judeţeană (CAJ), din care a ieşit o organigramă lăbărţată şi plină de barosani (cine naiba a auzit de Marius Mihăilă de când e director la DADR?).
Dacă e lăudat de Bacalbaşa, Georgescu sigur are o problemuţă
Preşedintele Senatului Universităţii „Dunărea de Jos”, Lucian Georgescu a fost numit ministru secretar de stat în Ministerul Cercetării şi Inovării, prin Decizia nr. 197/2017, a premierului Sorin Grindeanu. Remarcă: e o chestie neserioasă, să pleci din postul pentru care ai primit mandat să performezi, ca să pleci la plesneală, pe o funcţie de influenţă, dar s-o păstrezi şi pe cealaltă (vezi precedentele Pucheanu la Ecosal, Picu Polonic la Cantina Socială). Cică va întreba la ANI dacă e incompatiblil. Iată, q.e.d., Lucian Georgescu are 57 de ani şi a candidat pentru un mandat de senator pe locul 3 a listei PSD Galaţi. Se laudă că e bun, că e performant, că va face gaură în cerul banilor de primit pentru Cercetare. Mda, duduie cercetarea la Galaţi, mai ales pentru unii de categoria „Georgescu”, care are studii în ţară şi străinătate, doctorat în Franţa, profesorat în străinătate, colaborări nenumărate în Europa şi Statele Unite, zeci de proiecte ştiinţifice derulate cu sume la care şi milionarii visează, conducător de doctorat, manager de proiecte europene derulate la Universitatea „Dunărea de Jos”. Din 2003 este numit senior expert pentru Comisia Europeană – Direcţia de Cercetare, este coordonator ştiinţific sau coordonator naţional în 15 proiecte internaţionale, director pentru 9 proiecte naţionale, expert în 10 proiecte internaţionale şi în alte 12 proiecte naţionale. Nu se ştie când mai are timp să fie prezent la cursuri şi doctorate, pentru că în pauze este fie consultant pe problemele consulatului onorific la Galaţi a Kazahstanului sau face consultanţă la clusterele–fantomă, organizate de Parcul Industrial Costică Voicu PSD (devalizat de patrimoniu de managerii Humelnicu-Pucheanu).
La final, trecem la oferta de secretari şi subsecretari ai Dunării de Jos şi nişte titluri de Impact de Galaţi:
Universitate de mâna a doua cu miliardari de primă mână!
„Prorectorul Puiu Georgescu a încasat 9,7 miliarde de lei în 2014! Conform clasamentului universităţilor din România, realizat după standarde europene, UGAL nu intră în topul celor 12 universităţi româneşti din categoria I de „Universităţi de Cercetare Avansată şi Educaţie”, ci pe poziţia a cincea din categoria a II-a, din care fac parte „Universităţile de Educaţie şi Cercetare Ştiinţifică”. Aha. Deci universitate de mâna a II-a, în oraş de mâna a 20-a. Singura competiţie vie şi reală este aceea a câştigului material, gruparea formată în jurul Rectorului (fost şi actual) ajungând să câştige, mai ales din activitatea de cercetare, nu din cea educaţională, sume fabuloase, netul anual încasat de acestea depăşind cu mult cifra de afaceri atinsă într-un an fiscal de un IMM mai răsărit. Cele mai spectaculoase câştiguri declarate pe proprie răspundere în declaraţiile de avere anuale sunt ale domnului profesor universitar doctor inginer Lucian – Puiu Georgescu. Conform centralizării acestora pe ultimii şase ani fiscali, prorectorul a avut venituri de circa 31 de miliarde de lei vechi, din care aproape 17 miliarde au provenit pe Persoană Fizică Autorizată, domnul profesor Georgescu având o astfel de formă lucrativă pe care a şi încheiat contracte cu terţi cărora le-a prestat servicii de cercetare în Laboratorul de Excelenţă al UGAL. Printre contractele PFA Georgescu încheiate în ultimii şase ani, se remarcă mai ales agenţi economici şi instituţii cu capital de stat, precum Ministerul Mediului, Ecosal, Apă Canal Galaţi, Consiliul Judeţului Galaţi etc. Repetăm, în cei şase ani, dl. Georgescu a raportat venituri de peste 700.000 de euro!”
Mă, dacă nici acum, atunci când?
