logoImpact EST nr. 837 - 18.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Era 13 decembrie 1983. Dimineaţa murise Nichita Stănescu. Pe 14 decembrie după-amiaza, Ion Zimbru s-a întâlnit cu Gelu Ciorici-Şipote. Şi împreună s-au apucat de înroşit telefoanele publice urbane şi interurbane. Cu fise de 25 de bani şi de trei lei. Încercau să afle când va fi înmormântat Nichita Stănescu. Voiau să-l petreacă şi fizic pe ultimul drum. Căci în timpul vieţii lui nu au avut atâta de mult curaj încât să-i ia din timp, întâlnindu-L. Dar, pe 14 decembrie 1983, ningea…ruseşte. Ţara era blocată în munţi de zăpezi. De la nord la sud, de la est la vest. Nu mai puteau circula decât căruţele şi săniile. Înotam cu Ion Zimbru prin nămeţii cât casa. Am terminat buzunarele cu fise de mai multe ori. Aşa că am eşuat la Poşta Centrală, unde erau cabinele telefonice interurbane cu comandă prin centrală. Ne sunam prietenii din Bucureşti, Iaşi… Nimeni nu răspundea pe iarna şi de iarna aia din 14 decembrie 1983. Într-un târziu, o centralistă telefonică din Bucureşti a făcut conexiuni în propria-i minte şi ne-a întrebat ce dorim să aflăm de la scriitorii pe care încercam să-i contactăm? I-am răspuns că vrem să ştim când va fi înmormântat POETUL Nichita Stănescu. Doamna ne-a răspuns sec, ca un sunet de fisă care pică în carcasa din tablă a telefonului, că Nichita tocmai a fost înmormântat în acea zi. Adică pe 14 februarie 1983. Învinşi de ultima veste cu Nichita Stănescu, am eşuat în bucătăria unuia dintre noi. Aici am auzit la radio că meşterii maramureşeni au reuşit să cioplească şi să asambleze o troiţă pe care au trimis-o la Bucureşti, fiind aşezată la căpătâiul lui Nichita. Ţara a fost vitează şi solidară, cum nu a mai fost, parcă, niciodată de atunci: troiţa a fost transportată cu carul cu boi, cu săniile din sat în sat, din oraş în oraş, încât a ajuns din Maramureş în Cimitirul Bellu în timpul pământean al Poetului.

Lui Zimbru şi mie nu ne-a mai rămas decât să hotărâm ca din acea zi, Cenaclul Literar al Tinerilor Scriitori din Galaţi să se numească Cenaclul Literar „Noduri şi Semne”, după titlul ultimului volum antum al lui Nichita Stănescu.

Şi pe 13 şi pe 14 decembrie 2016 s-a împlinit 33 de ani. Cât vârsta Iisusică! De când Nichita a fost purtat viu în noi sau măcar în spiritul poeziei noastre marcată, desigur, şi de EL, noi fiind, nu-i aşa?, poeţi din cauza Poeţilor din preajmă!

Ave, Poete Nichita Stănescu!

 

Gelu CIORICI-ŞIPOTE 16 - decembrie - 2016

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Statul şi băncile

Fiindcă nu s-a lăsat strivit de Sistem, Ion Banu este ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...

Mircea Cadar a ajuns

Vi-l amintiţi pe marele şi neînfricatul afacerist veros şi jmeker ...