logoImpact EST nr. 850 - 28.11.2020
logo

logo

DunaPolis

Iar sunt primii cei din Brăila, chiar şi la anunţat asocierea dintre administraţiile din cele două municipii, pentru a încropi fantomatica Zonă Metropolitană a Dunării de Jos. Primarul de Brăila, Marian Dragomir,  a declarat pentru presa online că se prefigurează o altă asociaţie intercomunitară ce ar putea lua naştere între Galaţi şi Brăila. Deja, dictatul în medii secrete şi-a pus amprenta peste anunţ – va fi asociere, realizarea zonei metropolitane va fi unul dintre obiective – se va numi „Dunărea de Jos”, iar conducerea va fi asigurată prin rotaţie. Se lucrează la statut, se fac declaraţii cu voce mică, numai pentru presa de acompaniere. „Eu cred în acest proiect, nu particip la lucruri în care nu cred şi nu îmi pierd vremea cu proiecte care nu se pot realiza”, zice Marian Dragomir. „Vom începe cu acţiuni culturale (Festivalul Scrumbiei marca Pâslaru neapărat să fie!) în primă fază şi sperăm că în viitorul imediat apropiat o astfel de iniţiativă va găsi răspuns. Într-adevăr, aşa cum am mai spus-o, cred că timpul orgoliilor a trecut!”, adaugă şi Ionuţ Pucheanu.
Mda, e clar, totul se reia de la zero
deşi tot anul 2016 a fost punctat de seminariile excepţionale organizate de UGIR Brăila, derulate alternativ la Brăila şi la Galaţi, cu genericul „Dunărea Polis – prima metropolă dunăreană din România”. Precis se va parcurge acelaşi drum al orgoliilor, sigur se va intra în fundătura cu „cine încasează impozitele, ăla să facă investiţiile”, conducerea prin rotaţie este deja semnul că fundătura este foarte aproape, iar trântitul uşii e doar o chestie de priorităţi şi mai ales de oportunişti. Hm! Să fie între Galaţi şi Brăila a doua metropolă după Bucureşti, şi a doua după Viena de pe Dunăre? „Incredibil de adevărat dacă s-ar fi realizat”, vor spune supravieţuitorii epocii pesediste de dominaţie totală a administraţiei României. Avem dovada că deşi şi-au trimis oamenii, informatorii şi diversioniştii la toate seminariile societăţii civile (UGIR-AMIC), nu s-a preluat nimic din ideile şi dezvoltările de atunci. Nici platforma de comunicare, nici responsabilităţi fixate, nici proiectele dedicate Zonei, nici măcar consultarea administraţiilor din toate localităţile ce pot da consistenţă proiectului sistemului urban (Măcin, Chiscani, Vădeni, Tuluceşti, Şendreni, Vânători), nici pregătirea legislativă şi declaraţia comună a grupurilor de parlamentari şi guvernanţi, trimise la Bucureşti tocmai în interesul Dunării de Jos. Până la noi comunicate oferite în conferinţa comună de presă Galaţi-Brăila, să dăm o consultanţă gratuită grupului de strategi metropolitani PSD. Sunt paşii pe care i-a declarat făcuţi deputatul Dorin Silviu Petrea, în seminarul de acum un an (aprilie 2016, an electoral!), la Casa Serfioti din Galaţi.
„Este proiectul pe care Europa îl vrea, dar noi nu l-am vrut”
Dorin Silviu Petrea:  „Am pornit în dezvoltarea ideei de la un filmuleţ 3D făcut în 2012 la Brăila. A fost un grant al ambasadei Olandei pentru studiul de oportunitate privind dezvoltarea unui sistem urban între Brăila şi Galaţi. Nu există nicăieri în Europa două oraşe de putere medie care să fie despărţite doar de 11 km în linie dreaptă. Este proiectul pe care Europa îl vrea, dar noi nu l-am vrut. De ce? Legea 351/2001, în secţiunea 4 descrie singurul sistem urban existent în România. Se numeşte doar Brăila, şi nu Brăila-Galaţi, deoarece cea mai mare parte a teritoriului este în judeţul Brăila. El a fost gândit ca sistemul urban Brăila-Galaţi sau invers. Sistemul va deveni dacă va fi în varianta Galaţi-Brăila-Vădeni-Măcin. Pe Dropbox am făcut o adresă –      sistemulurban@yahoo.com, ca să putem intra şi am dat şi parola, dar ca să nu strice cineva ce am pus acolo, am s-o scot. La început am discutat cu autorităţile din Brăila, apoi şi cu cele din Galaţi. Am învelit proiectul într-o anumită formă, şi a ajuns pe masa lui Junker, preşedintele Comisiei Europene,  a lui Katainen, vicele CE, care se ocupă de planul Junker, pe masa Corinei Creţu, comisarul european pentru dezvoltare, pe masa lui Iohannis, Cioloş, Dâncu, Costescu de la Transporturi, Dragu de la Finanţe, Răducu de la Fonduri Europene. Au răspuns Dâncu – pertinent, Costescu – interesant, Dragu – de clasa a doua. Junker ne-a răspuns, a sugerat care ar fi paşii pentru o parte din finanţare. În 2015, am strâns semnături de la toţi parlamentarii din Brăila şi Galaţi, sunt pe draftul din Dropbox. Am convenit şi s-a semnat pentru trei puncte: centurile ocolitoare din Brăila şi Galaţi şi drumul expres dintre Brăila şi Galaţi – sunt prinse în Master Plan. Am insistat împreună cu Dobre şi Nazare de la PNL, i-am înnebunit cu chestia asta – Brăila împreună cu Galaţi”.
Ce au semnat toţi 25 de parlamentari din toate partidele?
„Drumul şi centurile ocolitoare, care sunt preambul pentru viitoarea Metropolă dunăreană. S-a semnat pentru susţinerea Sistemului urban Brăila-Galaţi. Al treilea punct, care are legătură cu ce vrem să facem – „Autostrada fluvială a Dunării – navigabilitate 365 de zile pe an”. La presiunea noastră, am reuşit să transferăm pe Master Plan, ca idee, ca Portul Galaţi să devină intermodal, cu tot ce înseamnă, şi Portul Brăila să figureze şi el în Master Plan, pentru că iniţial nu era. Am reuşit să prindem – cu foarte mulţi bani şi foarte multe investiţii – să punem tot ce trebuie pentru Dunăre, care ne va lega pentru următorii 100 de ani de restul Europei. Am trimis către consiliile judeţene şi către primării mesaje de coalizare pe această idee. Mesajele primite de la CJ Brăila şi CJ Galaţi sunt în Dropbox, sunt mesaje de susţinere. Nu am primit nimic de la Primăria Brăila şi de la Primăria Galaţi, deşi sunt trimise de mai bine de două luni. Asta înseamnă că avem undeva nişte probleme. Organizarea unui referendum în Galaţi şi Brăila este interesant şi bine gândit. Astăzi, trebuie însă ca toate partidele şi cu candidaţii lor să dea un acord de importanţă – în a doua şedinţă de Consiliu să aibă pe masa lor de lucru un punct – „Asociaţia de dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Dunărea Polis”, care este din 2001 în lege, să fie pe masa lor de lucru. De ce să mai facem referendum?”.
Să semneze acordul! Şi cine nu vrea, să-l arătăm publicului care votează! Aşa facem!
„În toate demersurile a lipsit societatea civilă. Cu dl. Bălăşoiu de la Ministerul Dezvoltării am lucrat mult la acest proiect, în 2011-2012. A fost mare entuziasm, s-a promis interesul primarilor pentru acest sistem urban, s-a trecut de desen la partea tehnico-economică. Şi această parte există în Dropbox. S-a studiat un pic mai mult… Un studiu de fezabilitate pentru întregul sistem e de ordinul miliardelor, un proiect tehnic este de ordinul zecilor de miliarde vechi. Multă lume spune că proiectul acesta nu se termină niciodată. Tocmai asta e ideea, proiectul acesta nu trebuie să se oprească niciodată! Tot în Dropbox, se va vedea că CJ Brăila a gândit paşii următori. A cumpărat un teren, 17 ha de teren arabil, între Brăila şi Galaţi, maxim 30 de km de Brăila-Galaţi şi maxim 60 km de Focşani. Este pentru aeroport, avem studiile de vânt, dar n-are cine să facă investiţia. De ce nu reuşim? Pentru că sigurele hârtii care n-au venit la Minister, la harta lui Rus, erau de la Brăila şi Galaţi. Noi nu existăm ca aeroport în Master Plan. Încercăm poate în 2020, dar trebuie intrat pe parteneriatul public-privat, cu o companie mare, care ar putea propune investiţia pentru aeroport”.
Până la ADI, DunaPolis, adică Europolisul Dunării de Jos, are create destule instituţii comune
A fost încă o idee formulată în seminariile Dunărea Polis, filmate integral de subsemnatul şi oferite ca bază de date pentru coordonatorii politici ai proiectului. Acolo s-a propus ca lucrul la coordonarea heirup-ului general metropolitan să se înceapă de la convocarea în comisii de lucru a instituţiilor care activează şi administrează deja viitoarea metropolă DunaPolis sau DunăreaPolis: Arhiepiscopia Dunării de Jos, Ordinul Arhitecţilor,USR, Administraţia Financiară Regională Sud Est, Agenţia de Dezvoltare Regională sud est, APDM, AFDJ şi desigur, toate cioarsele de televiziuni locale, trecute de la traspartidism la transmetropolitan – TVG, ETV, RTV, VOX TV.
Are cuvântul Viorel Mortu, critic şi scriitor, preşedinte luminat al CJ la ora conferinţei
„Brăilenii şi gălăţenii sunt de o neîncredere, opacitate, scepticism în idee, care ar trebui să ne pună pe gânduri. Ca să fim viabili, cu o aripă să mergem spre viitor, spre câştigarea banilor din fonduri europene, cu alta să umanizăm ideea, fiecare să-i dea girul, la referendum. După unirea din 1859 a fost nevoie de 10 ani ca să nu mai aibă frică unii de alţii. Nu doar Siretul ne-a despărţit, dar şi mentalităţi uriaşe. Să nu mai trăim între băşcălie şi invidie. Cei care visează frumos, să se bucure de ideea care va înnobila această parte de ţară. Să nu mai lăsăm printre noi acei demoni care să distrugă totul. Să umanizăm ideea pentru poporul de jos!”

Silviu VASILACHE 10 - martie - 2017

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...