logoImpact EST nr. 840 - 01.10.2020

deschidereAcum, când deja este prea târziu, „strategii” energiei termice în sistem centralizat fac şi refac strategia încălzitului pentru municipiul reşedinţă de judeţ Galaţi. Acum, când CET-ul este în faliment, când Apaterm a falimentat de-a binelea, când a apărut o fantomă a Apaterm (Calorgal) şi când direcţia acestei fantome a fost data pe mâna unui escroc financiar şi profesional cum este măscăriciul care ocupă biroul de director la Calorgal, se dădu drumul la încă o strategie de termoficare. Nici nu se mai ştie a câta este, dar nici nu mai contează acest detaliu. Esential este că municipiul are multe alte priorităţi, altele decât dezbaterea, analiza, optimizarea strategiei de urmat în reformarea unui sistem extrem de important pentru dezvoltarea durabilă a Galaţilor.

 

Se poate cu CET, dar mai ales fără

Revelaţia studiului făcut de Universitatea Galaţi (moment istoric, Primăria a aflat că în Galaţi există Universităţi!) este că preluarea CET de către municipalitate este „nesustenabilă tehnic şi economic”.  Electrocentrale insistă, de mai bine de doi ani, să se asocieze cu municipalitatea pentru crearea unei societăţi unice de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic, ca să se salveze pe sine. Numai că municipalitatea face nazuri, nu mai vrea, îşi pregăteşte independenţa, şi-ar face propria reţea de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice.
Asta reiese din „Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi 2017 – 2030”, elaborată la comanda autorităţilor locale, de Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”. Până pe 26 decembrie cică a fost „dezbatere publică”. Sigur că n-a fost nici o dezbatere, te umflă râsul de aceste termene de plesneală, puse ca să se bifeze acţiunea. Ce va fi, vom vedea după ce va fi prea târziu, banii vor fi fost cheltuiţi, vrei nu vrei Grigore sistem, eşti captiv şi nu ai variantă. Captivitatea este valabilă pentru 35.910 apartamente dependente de agentul termic furnizat de autorităţi, ba chiar mai puţine. Incredibil, chiar şi după atâtea crize şi falimente, municipalitatea (prin Calorgal) nu a efectuat în teren un „recensământ” al propriilor clienţi şi s-a bazat mai degrabă pe datele furnizate de asociaţiile de proprietari. Bătaia de joc cu „dezbaterea ” a fost amendată de CET, care a dat comunicat, cum că lansarea studiul în dezbatere publică, în preajma sărbătorilor de iarnă, când cetăţenii au alte preocupări, „este total nepotrivit pentru un subiect de importanţă majoră”. Tipic pentru manierele de Galaţi, CET nu a fost consultată la elaborarea strategiei, ba a aflat de strategie din presă. Sărim peste aceste măgării uzuale în noua administraţie publică, ca să apăsăm pe nişte amănunte de fundament: administraţia vrea să producă, dar nu are în proprietate toate ţevile, preluarea Electrocentrale de către municipalitate este nesustenabilă tehnic şi economic, deci hai să facem o  societate unică de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic. Cu pierderi mai mici de 90%, desigur. Şi tot cu abur produs la Combinat. Ca să muşte şi gura lor ceva mălai bugetar proaspăt.
Intrăm la independenţă energetică şi biomasă

Strategia de alimentare cu energie termică oferă cetăţeanului captiv zece variante ca să supravieţuiască într-un sistem de eficienţă. Autorii strategiei o recomandă pe a 10-a, adică cea cu Galaţiul împărţit în trei zone, iar fiecare dintre acestea va avea propriul sistem de încălzire şi apă caldă. Prima se referă la cartierul Dunărea (Micro 18, 19, 20 şi 21), cu interconectarea punctelor termice aferente şi montarea unor surse de producere agent termic pe gaze naturale în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă. Cea de-a doua zonă este Micro 16, prin interconectarea punctelor termice şi montarea unei surse de producere agent termic în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă, utilizând drept combustibil biomasa. Hopa! N-avem colectare selectivă, nu valorificăm incinerearea deşeurilor, plătim ca proştii pentru neîndeplinirea ţintei de colectare selective, dar stocăm biomasă. Din două surse: peleţi din biomasă de la Ecosal (cu o capacitate de circa 1.500 de tone peleţi biomasă pe an, cu posibilităţi de creştere a producţiei) şi Prutul (cu o capacitate producere de peste 20.000 de tone peleţi biomasă pe an).

 

Pentru a treia zonă, restul oraşului, care  va merge pe surse  independente de producere a agentului termic în celelalte puncte termice. Costurile? Undeva pe la şapte milioane de euro.

Trebuie gândit un nou sistem de facturare, trebuie analize de detaliu ale unui sistem cu randament mare, trebuie organizată dezbaterea publică, trebuie pregătită finanţarea, trebuie reduse schemele de personal, trebuie automatizată producerea de agent termic, trebuie eliminaţi profitorii şi impostorii de la conducerea societăţilor publice, trebuie eliminată clientela de partid, care duce de râpă managementul eficient(vezi directorul client de la Calorgal), trebuie reconstruit sistemul de distribuţie, trebuie organizate licitaţii de achiziţie , trebuie…Ce face însă Primăria pentru a echilibra costurile pentru consumatorii de energie? Îi lasă complet defavorizaţi pe locatarii de la bloc care au recurs la centrale termice, fără a fi incluşi în programul de subvenţionare (măcar parţial şi simbolic) a consumurilor şi a pierderilor prin subsol şi părţi commune? Nu suportă măcar costurile unei expertize tehnice privind  pierderilor termice prin neizolarea/anveloparea termică a apartamentului? Adică chiar nimic pentru aceşti buni platnici la bugetul local, care fac şi o ruşinoasă subvenţionare a sistemului pomenilor de partid?

 

Silviu VASILACHE 27 - ianuarie - 2017

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...