30 de lei. Atâta costă “Elegiile duineze” și ”Sonetele către Orfeu” ale lui Rainer Maria Rilke la Anticariatul Unu de pe Academiei. Mai sunt două exemplare. Ambele în ediția bibliofilă a Editurii Univers din 1978. În lumea bună o asemenea carte s-ar vinde cu 200-300 de dolari sau euro sau ar fi scoasă la licitație de case specializate. Nu și la noi, unde capodoperele literaturii universale au ajuns să coste doi lei. “Insula din ziua de ieri” a lui Umberto Eco face excepție, se dă cu 5 lei.
Rafturile gem de cărți, anticarii nu mai prididesc, vin de la depozit ca furnicile cu sacoșele burdușite, cumpărătorii sunt mai rari ca păsările phoenix în visurile papei, “am vrut să vând o parte din biblioteca Lalei Simionescu pe care mi-a lăsat-o moștenire”, îmi spune un amic, “nu le-am păstrat pentru că le am și eu, anticarii mi-au respins toată literatura universală, Boccaccio, Dante, Molière, Byron, Balzac, Falkner, Pavese, Rilke, Yeats, au ajuns Márquez sau Llosa la concurență cu Pavel Coruț și Irinel Columbeanu”.
Vasile Kazar, Procesiune funerară pe valea Izei, Nasui Collection & Archives
12 - septembrie - 2025
