Înlăuntrul caselor de lemn maramureșene miroase a sărat. Dacă închizi ochii percepi mirozna aceea fracționat, ca și cum ai bea o licoare făcută din ingrediente secrete, pe care încerci să le ghicești la îndemnurile gazdei, care ți-a servit-o de bun venit când i-ai călcat pragul. La început, simți un șmag de sulfină proaspăt cosită; apoi o odoare de bălegar de cal siretic frământat sub tălpi două zile; apoi un balsam de mere ionatan aproape coapte, în care s-a rătăcit o […]






































